Foști oficiali CIA și din securitatea națională acuză că Donald Trump politizează aparatul de informații al SUA - declasificări și retrageri de autorizații de securitate folosite împotriva criticilor, potrivit FT

Foști oficiali din comunitatea de informații americană avertizează că al doilea mandat al lui Donald Trump slăbește mecanismele instituționale care limitează puterea prezidențială , pe fondul unor decizii ce vizează direct aparatul de securitate și accesul la informații clasificate, potrivit Biziday , care citează Financial Times . Miza, spun ei, este una de funcționare a statului: instituții precum serviciile de informații și aparatul federal ar trebui să opereze independent de voința personală a președintelui și să poată contrazice decizii care intră în conflict cu reguli și proceduri. În schimb, foștii oficiali susțin că aceste „plase de siguranță” sunt afectate atunci când contestatarii sunt înlăturați sau sancționați, iar funcțiile-cheie ajung la persoane considerate loiale președintelui. Tipar „autoritar”: loializare și presiune asupra instituțiilor Paul Kolbe, fost șef de departament în CIA, afirmă că există asemănări între evoluțiile actuale și modul în care liderii autoritari își consolidează puterea: slăbirea instituțiilor independente, înlocuirea adversarilor cu persoane loiale și controlul mecanismelor care pot limita puterea executivului. În același registru, Mark Zaid, avocat specializat în securitate națională și critic al lui Trump, apreciază că procesul de eliminare a „gardurilor de protecție” este deja avansat și avertizează că administrația ar putea continua să-și extindă puterea, fără ca SUA să fi ajuns încă „la cel mai grav punct”. Kolbe este membru al organizației The Steady State, o rețea de peste 400 de foști oficiali din informații și securitate națională, înființată în 2016. Potrivit relatării, numărul membrilor a crescut în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump, iar aproximativ jumătate preferă anonimatul, invocând teama de represalii. Informații declasificate și autorizații de securitate, folosite în dispută politică O preocupare centrală a foștilor oficiali intervievați de Financial Times este modul în care Trump ar folosi instituțiile de securitate și informațiile clasificate pentru a-și susține mesajele politice. Este menționat exemplul unei afirmații recente a președintelui, potrivit căreia China s-ar fi amestecat în alegerile din 2020 — afirmație care contrazice concluziile unui raport din 2021 al National Intelligence Council , conform căruia Beijingul nu desfășurase operațiuni de interferență în acel scrutin. Administrația a declasificat informații pentru a-și susține acuzația, însă foști oficiali consideră că demersul depășește practicile anterioare, fiind folosit pentru avantaje politice personale și pentru a pune sub semnul întrebării corectitudinea alegerilor. Separat, articolul indică folosirea puterii prezidențiale asupra autorizațiilor de securitate (acreditări care permit accesul la informații clasificate și colaborarea cu instituțiile de securitate națională). În prima zi a celui de-al doilea mandat, Trump a retras autorizațiile de securitate ale 50 de foști oficiali care semnaseră în 2020 o scrisoare privind cazul laptopului lui Hunter Biden; ulterior, au fost retrase autorizații și altor foști oficiali de rang înalt și critici ai lui Trump. Criticii compară această practică cu perioada „Red Scare” din anii 1950, când persoane suspectate de simpatii comuniste erau vizate de autorități. Casa Albă respinge acuzațiile și susține că președintele are un mandat electoral pentru a elimina ceea ce consideră abuzuri ale Administrației Biden și pentru a reduce puterea birocrației federale, prezentând măsurile ca pe o „restabilire a democrației” prin transferul puterii de la funcționari nealeși către cetățeni. Foștii oficiali citați nu sunt însă convinși că instituțiile americane vor traversa fără costuri această presiune: unii spun că ele sunt deja mai slabe decât înainte, deși își exprimă speranța că tradiția democratică și mecanismele constituționale vor împiedica o concentrare permanentă a puterii în mâinile președintelui. [...]