Xi Jinping se întâlnește cu lidera KMT și îndeamnă la promovarea păcii între Taiwan și China - Opoziția față de independența Taiwanului devine o prioritate în contextul relațiilor trans-Strâmtorii

Întâlnirea Xi–KMT după 10 ani redeschide un canal politic Beijing–Taipei într-un moment de risc crescut de escaladare , potrivit globaltimes.cn , care relatează despre discuțiile purtate la Beijing, pe 10 aprilie 2026, între Xi Jinping și Cheng Li-wun, președinta partidului taiwanez Kuomintang (KMT). Cheng Li-wun este primul lider KMT care conduce o delegație pe China continentală în ultimul deceniu, după o vizită în provincia Jiangsu și la Shanghai, înainte de oprirea la Beijing. Xi a spus că reuniunea dintre liderii Partidului Comunist Chinez (PCC) și KMT, la 10 ani de la ultima astfel de întâlnire, are „o semnificație majoră” pentru relațiile dintre cele două partide și pentru relațiile dintre cele două maluri ale Strâmtorii Taiwan. Mesajul politic: „Consensul din 1992” și respingerea „independenței Taiwanului” Xi a transmis că Beijingul este dispus să lucreze cu toate partidele din Taiwan, inclusiv cu KMT, pentru a întări schimburile și dialogul, a promova pacea în Strâmtoare și a îmbunătăți bunăstarea populației, pe baza „Consensului din 1992” și a opoziției față de „independența Taiwanului”. (În acest context, „Consensul din 1992” este prezentat ca fundament politic comun, asociat ideii că ambele părți aparțin „unei singure Chine”.) Cheng a afirmat, la rândul ei, că oamenii de pe ambele maluri „sunt chinezi și aparțin unei singure familii” și a cerut consolidarea încrederii politice reciproce, păstrarea istoriei și culturii chineze și extinderea cooperării „în toate domeniile”, pentru dezvoltarea pașnică a relațiilor. Patru direcții invocate de Xi, cu accent pe schimburi și integrare Conform relatării, Xi a formulat patru puncte pentru evoluția relațiilor dintre cele două maluri, inclusiv ideea că diferențele de sistem social „nu ar trebui să fie un pretext pentru secesiune” și că „miezul” protejării „patriei comune” este recunoașterea faptului că ambele părți aparțin „unei singure Chine”. În plan practic, Xi a încurajat: vizite ale „compatrioților taiwanezi” pe continent și oportunități pentru tinerii din Taiwan; accesul pe piața continentală pentru produse agricole și piscicole din Taiwan, precum și pentru „alte bunuri de calitate”. De ce contează: semnal de detensionare pe fondul blocajelor oficiale și al presiunilor externe Publicația citează opinii potrivit cărora întâlnirea are loc într-un moment „critic”, în care canalele „oficiale” de comunicare nu funcționează bine, iar riscul unui conflict accidental este în creștere. În această logică, reluarea dialogului la nivel înalt între PCC și KMT ar putea contribui la acumularea de „bunăvoință”, refacerea unei baze de încredere și crearea condițiilor pentru revenirea la consultări instituționalizate. În același timp, materialul plasează întâlnirea în contextul intensificării competiției strategice SUA–China și al disputelor interne din Taiwan, menționând că liderul regional Lai Ching-te a reiterat, în aceeași zi, retorica privind „amenințarea de pe continent” și a discutat cu o delegație americană despre întărirea capacităților de apărare. Textul amintește și de un buget special de apărare de 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) pe opt ani, anunțat în noiembrie 2025, dar blocat de mai multe ori de legislatori din opoziție. Ce urmează Cheng Li-wun a descris întâlnirea drept „sinceră, deschisă și din inimă” și a cerut partidelor din Taiwan să nu folosească tema dezvoltării pașnice a relațiilor dintre cele două maluri în competiția electorală, pe care a caracterizat-o drept „o alegere între pace și război”. În lipsa unor anunțuri concrete despre mecanisme noi de dialog, miza imediată rămâne dacă acest contact la vârf se va traduce în reluarea unor canale mai stabile de comunicare și schimburi. [...]