România se alătură unui grup de state UE care cer amânarea cu cel puțin trei ani a regulilor privind metanul la importurile de gaze - guvernele invocă riscuri pentru securitatea energetică și incertitudine juridică

România susține amânarea cu cel puțin trei ani a aplicării unor obligații din regulamentul UE privind metanul pentru importurile de gaze , invocând riscul ca noile cerințe să afecteze securitatea aprovizionării și costurile, potrivit Economedia . Miza este una de reglementare cu efect economic: dacă furnizorii externi nu se pot conforma rapid cerințelor de monitorizare și raportare, statele care cer pauza avertizează că UE ar putea pierde volume, iar prețurile la energie ar putea crește. La reuniunea miniștrilor energiei din UE, desfășurată vineri la Luxemburg, o coaliție de țări – între care Italia, Suedia, Țările de Jos, Polonia și România – a cerut reanalizarea și amânarea regulamentului privind metanul, care obligă companiile să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan. Informația este relatată de Euronews , citat de Economedia. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a transmis că România susține obiectivele climatice ale UE, dar cere ca implementarea să fie „fezabilă din punct de vedere tehnic, proporțională și compatibilă” cu protejarea securității energetice și a competitivității. În postarea sa, el a menționat explicit solicitarea de amânare cu trei ani a regulilor pentru importurile de gaz natural. Ce cer statele și de ce consideră că propunerea Comisiei nu e suficientă Mai multe state membre, la inițiativa Republicii Cehe și Slovaciei, au îndemnat Comisia Europeană să amâne prevederi-cheie ale normelor cu cel puțin trei ani, argumentând că aplicarea imediată ar putea amenința securitatea energetică într-un context geopolitic instabil, potrivit unui document consultat de Euronews . Comisia Europeană analizează, la rândul ei, varianta de a renunța timp de trei ani la penalitățile pentru companiile de petrol și gaze care încalcă regulile. Însă statele care cer amânarea susțin că o „perioadă de tranziție” fără penalități nu rezolvă problema, deoarece ar fi o recomandare fără caracter obligatoriu și ar lăsa „incertitudine juridică semnificativă” pentru importatorii care negociază contracte pe termen lung. Impactul invocat: risc de scumpiri și redirecționarea livrărilor către piețe mai puțin reglementate Argumentul central al statelor semnatare este că cerințele de conformare impuse furnizorilor externi, într-un ritm prea rapid, pot limita proviziile disponibile și pot crește costurile, pe fondul perturbărilor de pe piețele globale de petrol și gaze și al incertitudinii înaintea vârfurilor de cerere din iarnă. În documentul citat, statele avertizează că unii furnizori ar putea fi descurajați să vândă către UE dacă nu au sisteme avansate de monitorizare a metanului, iar baza de furnizori ar putea redirecționa încărcăturile de GNL și petrol către piețe mai puțin reglementate, cu efect de creștere a prețurilor pentru consumatori și industrie. În același context, Economedia notează că au existat presiuni și din partea unor furnizori externi, inclusiv SUA și Qatar, iar Politico a relatat despre o campanie a industriei pentru blocarea restricțiilor. Context: regulamentul metanului și pozițiile critice Normele privind metanul au fost adoptate în mai 2024 și introduc primul cadru al UE pentru măsurarea, raportarea și verificarea emisiilor de metan în sectorul energetic; neîndeplinirea solicitărilor de date atrage penalități. Metanul este un gaz cu efect de seră foarte puternic, iar Agenția Internațională a Energiei afirmă că este responsabil pentru aproximativ 30% din creșterea temperaturii globale de la Revoluția Industrială. Pe de altă parte, ecologiștii și unele voci politice din SUA cer UE să nu relaxeze regulile. Esther Bollendorff, manager de programe la Climate Action Network Europe, a susținut că regulamentul nu interzice importurile, ci oferă căi de conformare în etape și că oferta globală de gaz conformă ar depăși deja nevoile de import ale UE de peste trei ori. Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut accelerarea acțiunilor împotriva emisiilor de metan și stabilirea unui standard global pentru sectorul de petrol și gaze, cu emisii „aproape de zero” pe întreg lanțul valoric. Un detaliu relevant pentru România În paralel cu discuția despre amânare, Economedia amintește o analiză Ember din 2023 potrivit căreia România este al doilea cel mai mare emițător de metan din UE, fiind responsabilă pentru 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate din UE (detalii în analiza Economedia despre „al doilea cel mai mare emiţător de metan”). Ce urmează depinde de decizia Comisiei și de negocierile dintre statele membre: în joc este dacă UE va merge pe o amânare formală a obligațiilor pentru importuri sau doar pe o perioadă de tranziție fără penalități, variantă pe care unele guverne o consideră insuficientă. [...]