Vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că TAROM riscă eșecul - invocă datorii de 930 mil. lei și cere management de redresare și guvernanță profesionalizată

TAROM riscă să rămână fără spațiu de manevră financiară dacă nu trece rapid printr-o reformă de guvernanță și management, avertizează vicepremierul Oana Gheorghiu într-o postare pe Facebook, potrivit Mediafax . Ea indică datorii de 930 de milioane de lei, pierderi estimate pentru 2025 de 186 de milioane de lei și un grad de ocupare al aeronavelor sub 70%, „mult sub țintele asumate”. În evaluarea vicepremierului, profitul „excepțional” raportat în 2024 nu a venit din activitatea operațională, ci din vânzarea de active și „tratamente contabile excepționale”. Gheorghiu susține că, în ultimii 10 ani, acela ar fi fost singurul an „cu profit”, pe care îl descrie drept „un profit fals”. De ce contează: ajutoarele de stat nu mai pot ține loc de restructurare Miza, în formularea vicepremierului, este că „salvarea TAROM doar prin ajutoare de stat va deveni aproape imposibilă”, iar fereastra de timp pentru intervenție este „foarte mică”. În lipsa unei schimbări, compania ar intra într-un cerc vicios în care „se vând activele companiei pentru a acoperi pierderile”, se amână deciziile dificile, iar conflictele de guvernanță blochează reforma. Gheorghiu leagă situația TAROM de o problemă mai largă a întreprinderilor publice: „lipsa de guvernanță reală”. Ea mai afirmă că, în discuțiile cu managementul și din documentele analizate, ar fi rezultat lipsa unei strategii coerente pe termen lung, lipsa unei viziuni privind competitivitatea și o „confuzie periculoasă” între rolul comercial al companiei și influența politică asupra conducerii. Ce soluții propune vicepremierul Oana Gheorghiu spune că nu se poate cere performanță fără independența reală a Consiliului de Administrație, criterii profesionale și asumare managerială, alături de o strategie industrială pentru aviația românească. În postare, ea enumeră direcții de acțiune considerate urgente: management de redresare; profesionalizarea guvernanței; obiective măsurabile; disciplină financiară; un parteneriat strategic „capabil să aducă performanță reală”. Vicepremierul argumentează și rolul „strategic” al TAROM pentru România, invocând conectivitatea, securitatea și mobilitatea, poziționarea regională, locurile de muncă, infrastructura tehnică și know-how-ul acumulat. În context mai larg, Gheorghiu amintește că a anunțat în aprilie prezentarea unui bilanț privind reforma companiilor de stat, susținând că România nu mai poate amâna restructurarea unui sector care ar fi acumulat pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. [...]