România redistribuie capabilități militare după incidentele cu drone în Galați și Tulcea - Ministrul Apărării explică riscurile și măsurile adoptate pentru protecția teritoriului național

România redistribuie capabilități militare către zonele cu risc mai mare , după incidentele în care drone cu explozibil au ajuns și s-au prăbușit pe teritoriul național, inclusiv în municipiul Galați și în județul Tulcea, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: Armata mută echipamentele disponibile în funcție de evaluarea riscurilor, pe fondul limitărilor de detecție la altitudini joase. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat la Digi24 că redistribuirea vizează „zonele considerate mai expuse”, în contextul incidentelor din noaptea de vineri spre sâmbătă, când drone cu explozibil au ajuns pe teritoriul României, cele mai grave cazuri fiind la Galați și în Tulcea, ambele detonate în weekend. De ce se mută echipamentele: limitări la detecția dronelor care zboară jos Oficialul a explicat că o problemă majoră ține de limitările sistemelor radar atunci când dronele zboară la altitudini foarte mici. El a dat exemplul dronei de la Galați, despre care a spus că ar fi zburat la 50 de metri, situație în care ar fi necesare soluții radar locale. „Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galați, acolo trebuie să existe o soluție radar locală, ca atunci când îți dai internet hotspot de pe telefonul mobil. Armata Română are și soluții pentru astfel de situații, însă sunt limitate. Sunt puține și le direcționăm acolo unde este apreciat că riscul este mai mare.” „Numărul nu este infinit”: redistribuire în funcție de risc Miruță a spus că autoritățile mută echipamentele din zone cu risc foarte mic către zone unde riscul este mai ridicat, subliniind constrângerea de resurse. „Mutăm capabilități din zone unde riscul este foarte mic în zone unde riscul este un pic mai mare. Numărul acestor capabilități nu este infinit, avem niște piese pe care le mutăm pentru a acoperi diverse scenarii.” Cum ajung dronele pe teritoriul României, potrivit ministrului Ministrul a afirmat că, „în majoritatea cazurilor”, nu ar fi vorba despre atacuri directe asupra României, ci despre drone afectate în zona de conflict. „Ceea ce vedem că se întâmplă în astfel de situații, de cele mai multe ori, sunt drone care sunt împușcate de apărarea antiaeriană din Ucraina. Se trage în ele, li se modifică structura aerodinamică sau își pierd coordonarea GPS pentru că sunt bruiate și continuă să zboare pe o traiectorie necontrolată, fie până își consumă combustibilul, fie până se lovesc de ceva și cad.” În același timp, Miruță a susținut că România nu este în război și că nu există informații care să indice un atac intenționat. „România nu este o țară aflată în conflict. Nu avem niciun fel de informație care să ne facă să credem că există un interes din partea Federației Ruse să atace România.” Adaptare continuă și dezvoltare internă Ministrul a atras atenția asupra ritmului rapid de evoluție a tehnologiei dronelor în războiul din Ucraina, inclusiv asupra apariției unor încărcături capabile să atace ținte la distanță. El a mai spus că unele probleme identificate în urmă cu câteva luni au început să fie rezolvate, dar apar constant provocări noi. În paralel, Ministerul Apărării încearcă să dezvolte soluții proprii, inclusiv un software dedicat pentru operarea dronelor, pe care ministrul îl descrie ca fiind dependent de datele și deciziile interne ale Armatei Române. [...]