Comisarul european pentru Energie cere Big Tech să alinieze centrele de date la obiectivele climatice ale UE - Bruxelles pregătește etichetă de sustenabilitate și avertizează asupra riscului de scumpire a energiei

Bruxelles condiționează expansiunea centrelor de date pentru AI de reguli mai dure de sustenabilitate , avertizând marile companii tech că pot profita de boomul inteligenței artificiale în Europa doar dacă se aliniază obiectivelor UE de energie și climă, potrivit Politico . Mesajul vine de la comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen , care spune că noile centre de date – infrastructura esențială pentru antrenarea și rularea modelelor mari de limbaj (precum ChatGPT sau Claude) – nu trebuie să ducă la creșterea facturilor la energie sau a emisiilor de carbon. În viziunea sa, asta înseamnă sprijin pentru surse de energie „curată”, inclusiv regenerabile și nuclear, în detrimentul combustibililor fosili, dar și integrarea mai bună a centrelor de date în sistemele energetice locale. De ce contează: presiune pe rețele și risc de reacție politică Extinderea rapidă a AI este așteptată să împingă în sus cererea de electricitate în Europa în următorul deceniu. Jørgensen avertizează că, în acest interval, consumul de energie al centrelor de date din Europa „poate ușor să se dubleze, poate chiar mai mult”, ceea ce complică efortul UE de a furniza mai multă electricitate cu emisii reduse pentru industrie, transport și încălzirea locuințelor. În paralel, consumul mare de apă pentru răcire și încărcarea suplimentară a rețelelor fac ca boomul centrelor de date să fie controversat în Europa, unde regulile de mediu sunt mai stricte decât în SUA sau China. Comisarul a sugerat că, dacă sectorul nu se adaptează, poate apărea o reacție politică pe fondul percepției că aceste investiții aduc costuri sociale fără beneficii locale suficiente. Ce instrumente pregătește Comisia Europeană Comisia Europeană lucrează la o etichetă de sustenabilitate pentru centrele de date , care ar urma să evalueze facilitățile pe criterii precum eficiența energetică, consumul de apă și recuperarea căldurii reziduale (căldura generată de servere, de regulă irosită). Proiectul a stârnit deja critici din partea industriei și a unor guverne, în special din cauza unor criterii preliminare care ar fi favorizat energia regenerabilă și ar fi exclus energia nucleară. Jørgensen nu a comentat direct proiectul, dar a spus că executivul european ține cont de critici și a insistat pe „neutralitate tehnologică”, indicând explicit că atât regenerabilele, cât și nuclearul sunt văzute ca parte a tranziției energetice europene. Costuri, căldură irosită și lipsă de date Un exemplu invocat în material este Irlanda, unde centrele de date consumă peste 20% din electricitatea țării – cea mai mare pondere pe cap de locuitor la nivel global – iar un raport publicat săptămâna trecută de Beyond Fossil Fuels și Friends of the Earth Ireland susține că boomul a adăugat costuri la facturile gospodăriilor. O altă temă centrală este recuperarea căldurii reziduale. Jørgensen afirmă că, dacă s-ar utiliza „doar jumătate” din căldura excedentară disponibilă astăzi, ar putea fi încălzite 4 milioane de locuințe europene, calificând situația actuală drept „inacceptabilă”. În plus, Comisia se confruntă cu un deficit de informații: are „puține date” despre consumul energetic al centrelor de date, iar o raportare anterioară a Politico arăta că doar 36% dintre centrele de date obligate să transmită date privind eficiența energetică au făcut-o. Comisarul cere mai multă transparență, argumentând că este și în interesul industriei să demonstreze că poate fi „parte a soluției”. Ce urmează: „suveranitate tehnologică” și condiții mai stricte pentru investiții Bruxelles pregătește pentru miercuri un pachet de „suveranitate tehnologică”, menit să reducă dependența Europei de furnizori străini în domenii precum cloud, AI și semiconductori. În acest context, semnalul transmis marilor jucători este că accesul la piața europeană pentru proiecte noi de centre de date va fi tot mai strâns legat de contribuția lor la tranziția energetică și de acceptabilitatea socială a consumului lor de resurse. [...]