Știri
Tag: qwant

Parlamentul European schimbă motorul de căutare implicit pe calculatoarele interne, înlocuind Google cu Qwant, într-o mișcare cu miză de reglementare și guvernanță a datelor , potrivit Mediafax . Decizia intră în vigoare de joi, 4 iunie, conform unui e-mail transmis eurodeputaților și consultat de Politico. Schimbarea este justificată de instituție prin „angajamentul Parlamentului pentru suveranitate digitală și protecția datelor personale ale utilizatorilor”, în contextul în care Bruxelles-ul își intensifică eforturile pentru reducerea dependenței de furnizori străini de tehnologie. Ce se schimbă, concret, în infrastructura internă Din 4 iunie, Qwant devine motorul de căutare implicit pe computerele Parlamentului European. E-mailul citat descrie Qwant ca un „motor de căutare european axat pe confidențialitate”, conceput pentru a evita urmărirea utilizatorilor sau colectarea datelor personale. Qwant a fost fondat în 2013 și se prezintă ca alternativă la Google cu accent pe confidențialitate. Context: presiuni politice și un pachet european despre „suveranitate tehnologică” Măsura vine după luni de presiuni din partea eurodeputaților pentru reducerea dependenței instituțiilor UE de tehnologia americană. Într-o scrisoare trimisă anul trecut, în noiembrie, către președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , mai mulți europarlamentari au cerut renunțarea treptată la software-ul Microsoft și la alte tehnologii produse în afara UE, argumentând că dependența de câțiva giganți americani a devenit o vulnerabilitate strategică. În paralel, Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri un pachet privind suveranitatea tehnologică, cu obiectivul de a reduce dependența de furnizori străini și de a stimula alternative europene, mai notează materialul. [...]

Uniunea Europeană ia în calcul un set de aplicații europene ca alternativă la serviciile americane , pe fondul riscului unei „ blocade tehnologice ”. Scenariul invocat în material pornește de la posibilitatea ca SUA să restricționeze accesul la servicii considerate esențiale (de la cloud și inteligență artificială până la aplicații de comunicare), dacă administrația Trump ar invoca motive de securitate națională. În acest context, miza nu este doar „ce aplicație înlocuiește ce” , ci construirea unui ecosistem digital european funcțional, care să reducă dependența de furnizori din afara UE. Abordarea este prezentată ca un echivalent tehnologic al unei politici „Buy European”, iar în social media circulă sub mesajul „Switch to Europe”, cu accent pe migrarea către servicii dezvoltate în Europa. „Practic, UE ar putea pierde accesul la servicii esențiale precum cloud-ul de la Amazon sau Microsoft, AI-ul american sau chiar aplicații populare precum Gmail, Google Drive și WhatsApp, dacă administrația Trump decide să invoce motive de securitate națională. - scrie Mihai ARSENE ( Mobilissimo.ro )” Lista de alternative menționată în material, prezentată ca recomandări care pot substitui servicii americane uzuale, include atât aplicații pentru utilizatori individuali, cât și instrumente pentru companii: Gmail → Mailo AWS (cloud) → OVHcloud NordVPN → ProtonVPN Google Search → Qwant Chrome → Vivaldi WeTransfer → Smash ChatGPT → Mistral AI WhatsApp → Olvid Microsoft Office 365 → LibreOffice Google Workspace → Twake Workspace Hubspot / Mailchimp → Brevo Dincolo de listă, articolul subliniază dificultatea practică a unei tranziții rapide: mulți utilizatori europeni folosesc conturi Gmail drept „identitate” pentru autentificare în aplicații terțe, iar schimbarea adresei de e-mail poate deveni un proces anevoios. În plus, unele alternative nu oferă aceleași funcționalități, mai ales în zona de productivitate, unde ecosistemul Microsoft rămâne greu de înlocuit integral în organizații. Pentru un ecosistem digital european coerent, provocarea este una de lanț complet: aplicații, infrastructură și standarde. Materialul notează că UE are deja „planuri ambițioase”, care includ un cloud suveran european, reglementări locale pentru inteligența artificială, un nou „ Chips Act ” și investiții în comunicații prin satelit, iar tensiunile cu SUA ar accelera aceste inițiative. Concluzia implicită este că independența digitală nu se obține doar prin instalarea unor aplicații alternative, ci printr-o capacitate europeană de a furniza servicii critice la scară, cu interoperabilitate și încredere. În scenariul unei restricționări a accesului la servicii americane, adaptarea ar deveni forțată; până atunci, existența unor opțiuni europene este prezentată ca o măsură de reducere a riscului, chiar dacă disponibilitatea utilizatorilor de a renunța voluntar la serviciile consacrate rămâne limitată. [...]