Diverse31 iul. 2026
Țările din Golf iau în calcul plăți către Iran pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz - propunerea, discutată de Oman, ar fi formulată ca „contribuție voluntară”
Statele din Golf iau în calcul o plată către Iran pentru a debloca tranzitul prin Ormuz , într-un aranjament prezentat drept „contribuție voluntară”, care ar putea reduce presiunile logistice și de aprovizionare generate de criză, potrivit Digi24 , care citează Corriere della Sera. Propunerea ar fi fost discutată de Oman cu celelalte țări din Golf și prezentată Teheranului ca inițiativă colectivă. Miza este redeschiderea fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de energie și materii prime, după ce criza a afectat livrările și a amplificat costurile economice pentru regiune. De ce contează: un „cost de tranzit” care ar aduce bani noi Iranului Formula de „contribuție voluntară” ar fi aleasă tocmai pentru a evita crearea unui precedent și pentru a nu fi percepută ca o obligație, inclusiv în raport cu poziția fostului președinte american Donald Trump, notează publicația italiană citată. În același timp, mecanismul ar schimba echilibrul economic al zonei: Iranul ar avea acces la „bani noi” generați de tranzitul prin Ormuz, la care anterior nu avea acces, fonduri care, potrivit aceleiași surse, ar putea ajuta la repararea pagubelor suferite în război. Iranul nu comentase încă documentul la momentul relatării, iar detalii esențiale – precum procentul propus – rămân necunoscute. Modelul invocat: Strâmtoarea Malacca și „plata voluntară” pentru servicii Planul ar fi modelat după Strâmtoarea Malacca, unde Indonezia, Malaezia și Singapore solicită o „contribuție” pentru servicii de navigație, protecție ecologică și eventuale operațiuni de salvare, plata fiind voluntară. În scenariul Ormuz, principiul libertății de navigație ar rămâne „formal” intact, însă acceptarea unei plăți pentru „deschidere” ar introduce, în practică, un nou cost asociat tranzitului. Context economic: efectele crizei asupra veniturilor și infrastructurii din Golf Materialul citat descrie criza drept costisitoare pentru economiile din Golf: închiderea Strâmtorii ar fi contribuit la creșterea prețurilor globale la petrol și la reducerea exporturilor de gaze și combustibili din Golf, diminuând veniturile statelor arabe. În paralel, sunt menționate atacuri asupra infrastructurii energetice și de export și perturbări ale traficului aerian turistic, cu impact asupra economiilor non-petroliere, inclusiv prin companii aeriene precum Qatar Airways și Emirates. În ceea ce privește estimările, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ar fi calculat la începutul conflictului că o lună de război intens ar putea lăsa 4 milioane de șomeri în țările din Golf și ar provoca o scădere a PIB-ului între 3,7% și 6%. Totodată, sunt citate estimări publice privind pagube structurale de 70–90 miliarde de dolari (aprox. 315–405 miliarde lei) pentru Qatar, Emirate, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită, iar FMI ar prognoza contracții anuale între 1,4% (Arabia Saudită) și 14,7% (Qatar). Ce urmează: răspunsul Teheranului și semnalul de la Washington Potrivit relatării, Trump ar fi conștient de propunere și nu ar părea să se opună, după ce o idee anterioară – ca SUA să profite de pe urma Ormuz printr-un procent din valoarea încărcăturii – ar fi fost abandonată rapid. În acest moment, cheia rămâne reacția Iranului: dacă Teheranul aprobă planul și Washingtonul nu se opune, efectul imediat anticipat ar fi atenuarea deficitului de combustibil, gaze, îngrășăminte și alte materii prime care tranzitau Ormuz înainte de criză. [...]