Politică19 iun. 2026
Premierul desemnat Adrian Veștea cere continuitate la Finanțe și prudență bugetară - avertizează că prelungirea crizei politice poate duce la retrogradarea României la „junk”
Premierul desemnat Adrian Veștea leagă instalarea rapidă a noului guvern de evitarea unei retrogradări la „junk” și de limitarea costurilor de finanțare ale statului , potrivit Economedia . Veștea spune că a avut o întâlnire de lucru cu Alexandru Nazare , pe care îl descrie drept „actualul și viitorul ministru al Finanțelor”, și că își dorește continuitate la conducerea ministerului. În mesajul său, Veștea indică drept direcție pentru viitorul Executiv „prudența bugetară” și reducerea cheltuielilor publice, dar și măsuri care să țină cont de „realitățile sociale și economice” pentru „reporni consumul” și a recâștiga încrederea pierdută. „Este clar că va trebui să continuăm pe o linie de prudență bugetară, îndeosebi când vine vorba de reducerea cheltuielilor statului.” Miza: ratingul de țară și costurile de finanțare Premierul desemnat afirmă că „ultima lună și jumătate” de instabilitate politică a afectat România și avertizează că prelungirea incertitudinii guvernamentale poate produce efecte economice suplimentare. În acest context, el invocă explicit riscul unei retrogradări la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în limbajul agențiilor de rating), scenariu care, în evaluarea sa, ar lovi în economie, investiții și ar crește costurile de finanțare ale statului. „O asemenea evoluție ar afecta economia, investițiile și costurile de finanțare ale statului.” Ce urmează după învestitură Veștea spune că, imediat după votul de învestitură, intenționează să înceapă un dialog cu: reprezentanții mediului de afaceri; investitori români și străini; reprezentanții principalelor agenții internaționale de rating. Obiectivul enunțat este consolidarea încrederii în economia românească și evitarea unui scenariu de retrogradare. În același mesaj, Veștea afirmă că nu va promite „o schimbare de 180 de grade”, ci o guvernare bazată pe „echilibru și responsabilitate”, argumentând că România are nevoie de stabilitate și de un guvern cu puteri depline pentru a gestiona provocările economice din perioada următoare. [...]