Administrația Națională de Meteorologie instalează 7 radare dual-polarimetrice Doppler - acoperire de până la 230 km/radar pentru avertizări mai rapide la fenomene extreme

ANM își crește capacitatea de avertizare meteo , după instalarea a șapte radare noi care monitorizează continuu fenomenele extreme, o schimbare cu impact operațional direct pentru agricultură prin avertizări mai rapide și mai precise, potrivit AGRO TV . Administrația Națională de Meteorologie a instalat șapte radare dual-polarimetrice Doppler, în bandă S, la București, Craiova, Oradea, Timișoara, Bobohalma, Iași-Bârnova și Medgidia. Fiecare radar acoperă non-stop o rază de până la 230 km, iar împreună ar asigura acoperirea întregii țări, cu suprapuneri în zonele considerate critice. Ce aduc nou radarele și de ce contează în teren Diferența față de un radar convențional este că sistemele dual-polarimetrice transmit și recepționează semnale atât pe orizontală, cât și pe verticală, ceea ce permite o identificare mai bună a tipului, formei și dimensiunii particulelor de precipitații. În termeni practici, asta poate ajuta meteorologii să distingă mai bine între ploaie și episoade cu grindină (inclusiv grindină cu potențial distructiv), în timp real. Datele radar sunt folosite pentru: determinarea poziției și direcției de deplasare a formațiunilor noroase; analiza structurii acestora; identificarea tipului de precipitații (ploaie, grindină, lapoviță, zăpadă); estimarea cantității de precipitații pe unitatea de suprafață. ANM a transmis că, prin instalarea celor șapte sisteme, „capacitatea de monitorizare și prognoză meteorologică a țării a fost semnificativ îmbunătățită”, iar informațiile furnizate sunt „de înaltă calitate”. „Prin instalarea celor 7 sisteme radar noi, capacitatea de monitorizare și prognoză meteorologică a țării a fost semnificativ îmbunătățită, iar informațiile furnizate de specialiști sunt de înaltă calitate.” Impactul operațional pentru fermieri: avertizări mai timpurii, localizare mai bună Pentru agricultură, miza nu este „oprirea” grindinii, ci reducerea timpului pierdut între apariția fenomenului și avertizare, respectiv creșterea preciziei geografice. În scenariul descris de publicație, o fereastră de avertizare de 30–60 de minute poate face diferența între pierderi și măsuri de protecție (de la retragerea utilajelor din câmp și protejarea animalelor, până la activarea sistemelor anti-grindină acolo unde există). Materialul amintește și contextul ultimilor ani, cu episoade repetate de fenomene meteo severe (grindină, vijelii, ploi torențiale, secetă), care au afectat direct culturile. ANM notează, în comunicatul citat, că schimbările climatice au devenit „o realitate” cu impact major asupra economiei și populației, ceea ce face ca infrastructura de monitorizare să devină tot mai importantă pentru managementul riscului în ferme. [...]