Ilie Bolojan despre plecările voluntare de la Dacia - realitatea economică și impactul măsurilor de ajustare fiscală

Dacia a lansat un nou program de plecări voluntare , legat de automatizare și robotizare , iar premierul Ilie Bolojan a comentat contextul economic mai larg în care apar astfel de ajustări în industrie. Mesajul central: schimbările din producție și din lanțurile valorice europene au efecte directe asupra companiilor și forței de muncă, inclusiv în sectorul auto. În declarația sa, premierul a respins ideea că măsurile recente ar fi generat „impredictibilitate fiscală”, dar a admis că poate exista „o anumită percepție de instabilitate politică”. El a legat evoluțiile interne de ritmul economiei europene și de efectele măsurilor de ajustare, care tind să ducă la „concentrare economică”. „Aceasta este realitatea și nu putem nega. Așa se întâmplă în orice țară când iei astfel de măsuri”, a declarat premierul. Pe partea industrială, Dacia a anunțat oficial inițierea unui nou program de plecări voluntare, precizând că demersul „nu este legat de o deteriorare a situației economice”, ci de accelerarea automatizării și robotizării în uzină. Conform Direcției de Comunicare Dacia, angajații care aleg încetarea contractului individual de muncă pot primi compensații între 25.000 de lei net și peste 210.000 de lei net, în funcție de vechime. Compania notează că programe similare au existat și în anii anteriori, în cadrul reorganizării și modernizării producției. În paralel, conducerea Dacia a informat sindicatele că, din ianuarie, producția va fi redusă. Potrivit liderului sindical Viorel Ungureanu, scăderea estimată este de circa 165 de vehicule pe zi, ceea ce „ar putea conduce” la diminuarea necesarului de personal cu aproximativ 900 de angajați. În același timp, uzina de la Mioveni operează deja cu un grad ridicat de automatizare în zona de caroserie (aproximativ 60%) și avea peste 550 de roboți industriali în exploatare în 2025; Dacia menține un efectiv de circa 11.000 de angajați și o producție anuală de aproape 300.000 de vehicule. În comparație, uzina Renault din Seul ar funcționa cu aproximativ 1.700 de angajați și 850 de roboți industriali , producând în jur de 100.000 de automobile pe an , ceea ce sugerează un model diferit de organizare și eficiență față de alte unități de producție auto. [...]