Liderii Iranului discută despre război și pace după prelungirea armistițiului de către Trump - Tensiunile cresc în contextul amenințărilor de război și a refuzului de a face concesii în negocierile cu SUA

Amenințările Iranului la adresa infrastructurii energetice regionale ridică miza economică a armistițiului prelungit de Trump , pe fondul unei conduceri de la Teheran care transmite simultan disponibilitate de reluare a războiului și semnale contradictorii despre negocieri, potrivit Al Jazeera . În timp ce armistițiul de două săptămâni urma să se încheie, autoritățile iraniene au organizat marți seară și miercuri demonstrații de forță la Teheran, sincronizate cu momentul-limită, după ce președintele SUA Donald Trump a anunțat prelungirea încetării focului pe o perioadă nespecificată, în condițiile în care negociatorii „nu au ajuns” în Pakistan pentru discuții. Mesajul cu impact economic: „adio producției de petrol” în regiune În centrul mesajelor transmise de liderii militari iranieni se află avertismentul că escaladarea ar putea lovi direct producția de petrol din Orientul Mijlociu. Șeful forțelor aerospațiale ale Gardienilor Revoluției (IRGC) , Majid Mousavi, a avertizat statele vecine că, dacă teritoriile și facilitățile lor sunt folosite pentru noi atacuri împotriva Iranului, „trebuie să-și ia adio de la producția de petrol în regiunea Orientului Mijlociu”, notează publicația. În paralel, cartierul general militar Khatam al-Anbiya a transmis că forțele armate au „degetele pe trăgaci” pentru a răspunde oricărei agresiuni cu atacuri „mai puternice decât înainte”. Strâmtoarea Hormuz , blocada și riscul de escaladare IRGC a afirmat că a sechestrat două nave care încercau să treacă prin Strâmtoarea Hormuz după ce nu au obținut permisele necesare. În același timp, în spațiul public intern, televiziunea de stat a promovat o linie dură față de negocierile cu SUA, iar un prezentator a susținut – fără a indica o sursă – că 87% dintre iranieni ar prefera reluarea războiului în locul unor concesii majore. Un alt prezentator a spus că Washingtonul ar avea interesul ca războiul să se încheie, dar ar „trage de timp” în negocieri pentru a presa Iranul prin blocada navală a porturilor sale. (Într-un material separat, Al Jazeera a relatat despre această blocadă și despre sechestrarea unei nave sub pavilion iranian.) Internetul, cablurile submarine și „catastrofa digitală” Pe fondul unei opriri aproape totale a internetului impuse de stat, ajunsă la a 54-a zi, agenția Tasnim, apropiată de IRGC, a sugerat că ar putea fi vizate cablurile submarine de internet de mare viteză, ceea ce ar crea o „catastrofă digitală” pentru vecinii arabi ai Iranului, care depind puternic de această infrastructură. Negocieri condiționate și fisuri de mesaj la vârf La New York, ambasadorul Iranului la ONU, Saeed Iravani, a spus că o nouă rundă de negocieri la Islamabad poate avea loc doar dacă Washingtonul ridică blocada impusă Iranului. În plan intern, șeful puterii judiciare, Gholam-Hossein Mohseni-Ejei, a reacționat la prelungirea armistițiului afirmând că „inamicul nu este în poziția de a stabili un termen pentru noi”. Trump și-a justificat prelungirea armistițiului spunând că „Guvernul Iranului este serios fracturat” și nu poate formula o propunere unitară; el a mai afirmat că „Iranul se prăbușește financiar” și că autoritățile nu pot plăti personalul militar și de poliție, potrivit relatării. În același timp, președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a repetat că establishmentul nu va „capitula”, dar a adoptat un ton mai nuanțat într-un mesaj video către populație: „Nu suntem mai puternici decât SUA în putere militară. Este evident că ei au mai mulți bani, echipamente și facilități.” Ghalibaf a susținut totodată că obiectivul principal trebuie să fie „urmărirea și consolidarea drepturilor oamenilor”, iar negocierile sunt o „metodă de luptă”. Contextul economic și industrial al loviturilor Al Jazeera notează că, în 40 de zile de atacuri, SUA și Israel au lansat mii de muniții asupra Iranului, iar ținte lovite au inclus infrastructură de petrol și gaze, fabrici de oțel, producători petrochimici, centrale electrice, producători de aluminiu, rețele feroviare și poduri. Au fost avariate și locuințe, spitale, școli și universități. În acest context, liderul sunnit de rugăciune de vineri din Zahedan, Abdolhamid Ismaeelzahi, a cerut un „acord echitabil”, descriind situația drept un impas și avertizând că infrastructura este „în pragul distrugerii” și că forțele armate nu au mijloacele necesare pentru apărare antiaeriană. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două condiții care rămân neclare: dacă SUA vor ridica blocada – cerință formulată explicit de Teheran pentru reluarea negocierilor – și dacă prelungirea armistițiului anunțată de Trump va fi însoțită de un calendar și un cadru de discuții acceptat de ambele părți. Până atunci, mesajele iraniene despre posibile lovituri care ar afecta producția de petrol și infrastructura digitală regională mențin riscul economic la un nivel ridicat. [...]