Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu cere revizuirea selecției șefilor din companiile de stat - Comisia Europeană a sancționat România cu 198 milioane euro pentru lipsa de transparență

România riscă să plătească scump guvernanța opacă din companiile de stat , după ce Comisia Europeană a sancționat țara cu 198 milioane euro (aprox. 990 milioane lei) pentru deficiențe legate de transparența și caracterul competitiv al unor proceduri, pe fondul unui sistem de selecție a conducerilor dominat de foarte puțini actori privați, potrivit Digi24 . Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că, deși legea prevede ca selecțiile să fie asistate de firme private de consultanță în resurse umane, în calitate de „experți independenți” ( OUG nr. 109/2011 ), în practică piața este „concentrată covârșitor” în mâinile a doar trei firme private, care ar avea împreună zece angajați. O piață concentrată care validează numiri în companii cu active mari Gheorghiu afirmă că aceste structuri ajung să influențeze decizii cu impact major, deoarece „validează procedural” numiri în companii de stat care administrează active de „zeci de miliarde de lei” și care afectează sectoare esențiale pentru economia României. În această logică, problema nu este doar una de conformare formală, ci de încredere și funcționare a mecanismului care ar trebui să asigure profesionalism, competiție și independență în numiri. „Nu este o acuzație individuală, ci o problemă de sistem” Vicepremierul interimar insistă că nu vizează persoane sau firme anume, ci un mecanism care, în loc să deschidă competiția, a ajuns să concentreze „filtrul procedural” într-un grup restrâns de actori privați. „Aceasta nu este o acuzaţie individuală. Este o problemă de sistem.” Miza: costuri și presiune de reformă după sancțiunea Comisiei Europene Gheorghiu leagă direct riscurile de sancțiunea aplicată de Comisia Europeană, invocând că penalizarea de 198 milioane euro a venit „tocmai pentru deficienţe legate de transparenţa şi caracterul competitiv al unor astfel de proceduri”. În același timp, ea avertizează că, dacă rezultatul procedurilor produce neîncredere publică, suspiciuni repetate și sancțiuni europene, atunci problema depășește „hârtiile semnate la final”, iar reforma guvernanței corporative ar trebui să însemne criterii mai stricte și „transparență reală”. [...]