Kaja Kallas cere să fie emisarul UE la negocierile de pace pentru Ucraina - spune că Rusia o respinge pentru pozițiile „ferme”, dar decizia aparține statelor membre

Disputa din UE privind emisarul pentru negocierile de pace riscă să slăbească poziția europeană , pe fondul presiunilor ca blocul comunitar să desemneze un singur reprezentant în discuțiile despre Ucraina, potrivit Digi24 . Kaja Kallas , Înaltul Reprezentant al UE, spune că Rusia nu o dorește la masa negocierilor din cauza pozițiilor ei „ferme”, dar avertizează că Moscova ar încerca, în general, să aibă în față o parte „cât mai slabă”. Kallas afirmă că, în calitate de șef al politicii externe a UE, ar trebui să preia rolul de emisar pentru negocierile menite să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, relatare atribuită de Digi24 publicației Euronews. Ea a spus că liderii europeni au numit-o în funcție știind că, în mandat, vor exista discuții față în față cu Moscova și că, dacă statele membre vor să schimbe înțelegerea, o pot face, fiind decizia lor. În același timp, Kallas a respins ideea ca UE să copieze modelul SUA, care ar fi ales doi emisari „aleși cu grijă”, Steve Witkoff și Jared Kushner, susținând că Uniunea ar trebui să opteze pentru o persoană cu „rol instituțional” bine definit. În arhitectura UE, Tratatul de la Lisabona îi dă Înaltului Reprezentant rolul de coordonare și implementare a politicii externe, dar prevede și un rol de reprezentare pentru președintele Consiliului European, în prezent Antonio Costa , în timp ce Comisia Europeană gestionează dosare precum sancțiunile, finanțarea și aderarea, considerate esențiale pentru procesul diplomatic. Cine ar putea reprezenta UE și de ce contează Potrivit informațiilor prezentate, Antonio Costa ar fi „depășit-o rapid” pe Kallas în cursa pentru funcția de trimis special și ar fi văzut drept favorit. În paralel, Kallas este descrisă ca o figură controversată la Bruxelles și „din ce în ce mai mult marginalizată” în discuțiile la nivel înalt — un context care, în logica articolului, amplifică riscul ca UE să transmită semnale de divizare într-un moment în care i se cere coerență. Kallas a invocat și constrângerile interne ale politicii externe europene, bazate pe unanimitate, subliniind că nu se reprezintă pe sine, ci „27” de state membre. Mesajul Moscovei, în lectura Kallas: „vor o parte slabă” Întrebată dacă opoziția Rusiei ar avea legătură cu faptul că provine din Europa de Est, Kallas a răspuns că Moscova s-ar opune „oricui ar fi puternic” la masa negocierilor, pentru a-și putea impune cererile maximaliste și pentru a obține pârghii. „Desigur, atunci când negociezi cu cineva, îți dorești ca partea cealaltă să fie cât mai slabă posibil, pentru a putea obține ceea ce îți dorești. Este foarte clar.” Ea a adăugat că, dacă europenii ar accepta ca Rusia să decidă cine îi reprezintă, i-ar oferi o pârghie „pe care nu ar trebui să o aibă”. Presiunea pentru un singur reprezentant și stadiul discuțiilor Tema trimisului special a intrat în centrul discuțiilor după ce atât Ucraina, cât și SUA au cerut europenilor să desemneze un singur reprezentant pentru negocieri, subiect discutat de liderii UE la Dublin. Un diplomat de rang înalt a avertizat că dezbaterea despre candidați riscă să „alimenteze diviziunile dintre europeni”, ceea ce „este exact ceea ce dorește Rusia”. Până acum, negocierile s-au desfășurat la nivel tehnic, iar articolul notează că nu este clar ce rol ar avea trimisul și „la ce masă” ar lua loc. La ultima reuniune de la Abu Dhabi au participat înalți oficiali din Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kallas a mai recunoscut că un reprezentant al UE nu poate vorbi în numele Regatului Unit și al Norvegiei, doi susținători importanți ai Ucrainei care nu sunt membri ai Uniunii. [...]