Irlanda preia președinția Consiliului UE cu o dependență fiscală majoră de Big Tech - două companii au plătit aproape 40% din impozitul pe profit în 2024, pe fondul dosarelor digitale sensibile

Irlanda intră la președinția Consiliului UE cu o dependență fiscală majoră de Big Tech , iar asta ridică miza dosarelor digitale pe care le va prioritiza sau amâna în a doua jumătate a anului, potrivit Politico . 16 dintre primele 20 de companii tech din lume au huburi în Irlanda, sectorul angajează peste 100.000 de oameni, iar două firme de tehnologie (identificate drept Apple și Microsoft) ar fi plătit aproape 40% din impozitul pe profit în 2024, adică 11 miliarde euro. Dependența de câteva companii și riscul de presiuni în dosarele UE Consiliul Fiscal Consultativ al Irlandei a avertizat anterior în acest an că veniturile din impozitul pe profit sunt puternic concentrate: trei firme ar genera aproape jumătate din încasări, iar două companii tech ar fi contribuit cu aproape 40% în 2024 (11 miliarde euro), conform analizei citate de publicație. Europarlamentarul liberal Michael McNamara a spus că este „recunoscut pe scară largă” că Irlanda depinde prea mult de Big Tech și că Dublinul trebuie să fie „cu ochii deschiși” la presiunile care pot apărea în timpul președinției, din partea companiilor cu sedii în capitală. Din perspectiva mecanismului instituțional, statul care deține președinția rotativă poate influența discret agenda Consiliului prin ceea ce prioritizează sau lasă în plan secund, deși rolul formal este de „broker onest” între statele membre. Agenda digitală: suveranitate tech, reducerea birocrației și reguli pentru platforme Lista probabilă de dosare pentru Irlanda, odată cu preluarea președinției la 1 iulie, include: un pachet de „suveranitate tehnologică”, menit să reducă dependența Europei de tehnologie din afara UE; propuneri separate care ar putea restrânge accesul firmelor americane la frecvențe pentru sateliți și la lanțuri critice de aprovizionare; inițiative de reducere a birocrației prin simplificarea regulilor tech; discuții despre dacă și cum ar putea fi interzis accesul copiilor la rețele sociale; măsuri pentru „un internet mai echitabil” pentru consumatori; o revizuire a regulilor din telecomunicații. Conflict de interese perceput vs. reputația de „negociator corect” Eurodeputata Lynn Boylan (Sinn Féin) a descris modelul economic al Irlandei drept „profund legat” de menținerea confortului unui număr mic de corporații tech, „covârșitor americane”, ceea ce ar crea un „conflict evident” cu rolul de coordonare a politicilor digitale. În același timp, diplomați citați de Politico spun că Irlanda are reputația unui negociator corect și profesionist în dosare digitale, inclusiv în negocieri sensibile politic. Publicația amintește și episodul din 2013, când, în timpul președinției irlandeze, diplomații ar fi fost ținuți în corturi pentru a maximiza timpul de negociere pe Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Punctul vulnerabil: aplicarea legilor UE de către autoritățile irlandeze Criticile istorice nu vizează atât negocierea, cât aplicarea legislației UE, care intră în atribuțiile autorităților irlandeze, întrucât Irlanda găzduiește supraveghetorii relevanți: Comisia pentru Protecția Datelor (DPC) și Coimisiún na Meán. DPC a fost acuzată că nu este suficient de fermă și că există riscul unei „uși rotative” între reglementatori și sectorul privat. În Dublin, organizația Irish Council for Civil Liberties a cerut ca Irlanda să se recuze din toate dosarele digitale în timpul președinției. Ministrul de stat Niamh Smyth, responsabil de inteligență artificială și promovarea comerțului, respinge ideea că Irlanda nu ar putea fi un „broker onest”, inclusiv pe propunerile care urmăresc reducerea dependenței UE de tehnologia americană. Ce cer companiile: simplificare și frână la „suveranitate” În consultarea publică organizată anul trecut de guvernul irlandez, grupul de lobby CCIA Europe a cerut Irlandei să „dubleze” eforturile de simplificare a regulilor și să respingă ferm regulile de „suveranitate” care ar putea exclude companii străine. Meta a cerut Irlandei să adopte un rol de leadership în agenda digitală europeană, inclusiv o „revizie completă” a regulilor digitale și o „pauză” în implementarea unor noi reguli aflate pe traseu legislativ. Compania a mai susținut că Irlanda ar trebui să-și folosească „relația unică” cu SUA pentru a întări legăturile UE–SUA. Bram Vranken (Corporate Europe Observatory) rezumă miza lobby-ului: „dereglementare mai dură și mai rapidă” și menținerea pieței UE cât mai deschise pentru Big Tech, cu o pârghie percepută ca mai mare în cazul Irlandei. De ce contează pentru piață Pentru companiile de tehnologie, președinția irlandeză poate însemna o fereastră în care ritmul și ordinea dosarelor UE — de la suveranitate tech la simplificarea regulilor — pot fi influențate prin prioritizare. Pentru Irlanda, dependența de câțiva contribuabili majori din tech transformă rolul de arbitru în unul cu risc reputațional și politic: orice percepție de „capturare” a agendei poate alimenta presiuni pentru recuzare sau pentru întărirea controlului asupra aplicării legislației digitale. [...]