Curtea de Justiție a UE judecă Like Company vs Google Irlanda, un caz care poate impune licențe pentru antrenarea AI pe conținut protejat - decizia ar clarifica limitele excepțiilor din directivele UE privind drepturile de autor

Un verdict al CJUE ar putea stabili dacă modelele AI vor plăti pentru conținutul folosit la antrenare , cu efect direct asupra costurilor și regulilor de funcționare pentru furnizorii de inteligență artificială și asupra veniturilor editorilor, potrivit HotNews . Miza este procesul „ Like Company vs Google Irlanda ”, ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care poate clarifica dacă și când utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor în antrenarea și răspunsurile chatboților intră sub incidența legislației europene. De la un rezumat Gemini la o întrebare-cheie pentru piața AI Disputa a pornit după ce un utilizator a cerut chatbot-ului Gemini (Google) să rezume un articol publicat în iulie 2023 de Balatonkornyeke, un agregator de știri locale din Ungaria, care relata despre ideea unui cântăreț maghiar de a introduce delfini în Lacul Balaton. Potrivit Tribunalului Regional din Budapesta, răspunsul generat de chatbot a inclus și detalii care nu existau în articolul original. Instanța maghiară a trimis cazul la CJUE pe 3 aprilie 2025, iar pe 10 martie 2026 Marea Cameră a CJUE a organizat o audiere orală descrisă de observatori juridici drept prima care a abordat direct legătura dintre inteligența artificială și dreptul UE privind drepturile de autor. Linia de conflict: „antrenare” versus „copiere” În esență, întrebarea este dacă, atunci când un sistem AI este antrenat pe conținut protejat și apoi produce răspunsuri pe baza lui, se aplică dreptul de autor. Argumentul Google, așa cum este prezentat în material, este că modelul nu „stochează” articole precum o bază de date, ci învață tipare statistice; din această perspectivă, compania susține că nu are loc o „copiere” atunci când sistemul generează un răspuns, ci o predicție de limbaj. De cealaltă parte, editorii și jurnaliștii susțin că produsele AI folosesc munca lor pentru a livra răspunsuri directe, reducând nevoia utilizatorilor de a mai accesa site-ul sursă. În plus, ei invocă utilizarea fără permisiune sau compensație, mai ales când rezultatele generate seamănă mult cu materialele originale sau concurează cu acestea. Ce spune cadrul legal european și unde e „zona gri” HotNews notează că legislația UE are deja instrumente relevante, deși nu au fost gândite pentru chatboții actuali: o directivă din 2001 privind controlul deținătorilor de drepturi asupra reproducerii și comunicării operelor; o directivă din 2019 care a introdus excepții pentru „extragerea de text și date” (prelucrare automată a unor volume mari de conținut), inclusiv din materiale accesibile gratuit, cu excepția cazului în care titularii de drepturi optează explicit să nu permită utilizarea. Limitele acestor excepții, în special în contexte comerciale de inteligență artificială, sunt însă „neverificate” juridic, iar procesul de la CJUE ar putea forța o delimitare. Trei scenarii cu impact direct în costuri și obligații Materialul descrie trei rezultate posibile ale deciziei CJUE: Antrenarea AI este „reproducere” în sensul dreptului de autor: dezvoltatorii ar putea avea nevoie de licențe și ar trebui să respecte opțiunile de excludere sau să se bazeze pe excepții specifice. Antrenarea AI nu intră sub incidența dreptului de autor : unul dintre cele mai puternice argumente juridice ale editorilor ar putea dispărea. Accent pe „rezultate” (output) : instanța ar decide când un răspuns al unui chatbot este suficient de apropiat de un articol protejat încât să constituie încălcare. De ce contează acum: Legea AI cere conformitate, dar nu definește „conformitatea” Cazul vine într-un moment în care UE implementează deja Legea privind inteligența artificială, care impune furnizorilor de modele mari să adopte politici de conformitate cu drepturile de autor, să respecte opțiunile de excludere ale titularilor și să publice rezumate ale conținutului folosit la instruire. Dar, potrivit articolului, legea nu rezolvă problema de fond: cere respectarea dreptului de autor fără să stabilească exact ce înseamnă asta în practică. În acest context, hotărârea CJUE ar putea deveni piesa care dă sens operațional obligațiilor din Legea AI. „Dacă instanța e de acord cu Google, presa privată moare” Paul Nemitz, expert în digitalizare și profesor asociat la Colegiul Europei, avertizează că miza pentru mass-media independentă este majoră: „Dacă instanța este de acord cu argumentele Google, chiar și parțial, presa privată și publicațiile private din Europa sunt moarte. Doar presa de stat va supraviețui”. Nemitz susține că excepția pentru extragerea de text și date a fost concepută pentru progres științific, nu pentru extragerea la scară largă a producției jurnalistice și culturale de către sisteme comerciale de AI, iar interpretarea ar trebui corelată cu drepturile fundamentale ale UE și rolul democratic al jurnalismului. În paralel, Societatea Europeană pentru Drepturi de Autor cere prudență și avertizează împotriva unei hotărâri atât de ample încât să creeze o piață de licențiere accesibilă doar celor mai mari furnizori de AI, deși recunoaște îngrijorările legate de utilizarea nelicențiată a conținutului protejat. Ce urmează în dosar Avizul avocatului general al CJUE este programat pentru 3 septembrie, iar hotărârea finală este anticipată la sfârșitul acestui an. Decizia este așteptată să influențeze direct modul în care companiile AI își pot construi seturile de date, ce licențe ar putea fi necesare și cât de mult se poate baza industria pe excepțiile existente în dreptul european. [...]