Peste 200 de economiști și cercetători, inclusiv 16 laureați Nobel, cer guvernelor reguli și „mecanisme de protecție” pentru AI - avertisment privind riscul de pierderi masive de locuri de muncă în următorii 10 ani

Peste 200 de economiști și cercetători, inclusiv 16 laureați Nobel, cer guvernelor să intervină rapid pentru a limita șocul pe piața muncii produs de AI , potrivit HotNews , care citează o scrisoare deschisă coordonată de laboratorul pentru economie digitală al Universității Stanford . Scrisoarea avertizează că inteligența artificială „ar putea deveni radical mai puternică în următorii 10 ani” și că efectele economice ar putea depăși ca amploare Revoluția Industrială, dar într-un interval mult mai scurt. Semnatarii indică explicit riscul „pierderii pe scară largă a locurilor de muncă”, alături de potențiale beneficii precum creșteri semnificative ale nivelului de trai. Ce li se cere concret guvernelor Documentul are trei puncte și pune accent pe intervenția publică pentru a orienta dezvoltarea AI către complementaritate cu munca umană, nu înlocuirea ei. În esență, semnatarii cer liderilor să creeze: stimulente care să direcționeze dezvoltarea și utilizarea AI în interes public; mecanisme de protecție pentru a reduce riscurile sociale și economice; instituții capabile să gestioneze tranziția și efectele asupra economiei. Cine semnează și de ce contează Potrivit aceleiași surse, scrisoarea a fost semnată de peste 200 de economiști și cercetători în AI, inclusiv 16 laureați ai Premiului Nobel, alături de informaticieni și directori din companii de tehnologie, inclusiv Anthropic, Google și OpenAI. Printre semnatari sunt menționați Yoshua Bengio, Yann LeCun, Eric Schmidt, Niall Ferguson, Daron Acemoglu, Christopher A. Pissarides, Paul Krugman, Joseph Stiglitz, Jason Furman și Max Tegmark. Bengio avertizează, într-un comunicat separat citat în articol, că este „foarte plauzibil” ca AI să transforme radical economiile și susține că deciziile ar trebui luate „colectiv, democratic”, nu lăsate exclusiv „forțelor pieței”, pentru a evita ca o parte mare a populației să fie „lăsată în urmă”. Miza economică: o tranziție accelerată, cu risc de polarizare Mesajul central al scrisorii este că viteza schimbării poate depăși capacitatea pieței muncii și a instituțiilor de a se adapta. De aici și presiunea pentru acțiune „acum”: dacă AI avansează rapid, costurile sociale ale ajustării (șomaj, inegalitate, tensiuni în sectoarele expuse automatizării) pot crește înainte ca politicile publice să fie pregătite. Scrisoarea nu propune măsuri detaliate, dar fixează o direcție: guvernele sunt chemate să construiască din timp cadrul de stimulente și protecții care să facă din AI o tehnologie ce completează capacitățile oamenilor și distribuie mai larg beneficiile economice. [...]