PACT propune prelungirea aplicării TVA de 9% la locuințe până la 31 decembrie 2026 - clauză de siguranță până la 31 ianuarie 2027 pentru cumpărătorii blocați de întârzieri OCPI și atacul cibernetic ANCPI

Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT) cere prelungirea controlată a TVA de 9% la locuințe pentru cumpărătorii prinși în regimul tranzitoriu, după blocajele administrative și atacul cibernetic care au împins livrările dincolo de termenul-limită de 31 iulie 2026, potrivit Economedia . Miza este una fiscală și bugetară: fără o soluție tranzitorie, o parte dintre tranzacții riscă să nu se mai închidă deloc, ceea ce ar însemna venituri zero la buget, indiferent de cota de TVA. Ce propune PACT și pe cine ar acoperi PACT spune că problema vine din întârzieri care nu pot fi imputate cumpărătorilor: blocajul structural al OCPI (30 de zile lucrătoare pentru două operațiuni succesive), agravat din 14 iulie 2026 de incidentul cibernetic asupra sistemelor ANCPI . În acest context, patronatul propune o formulă „hibridă”: termen fix de livrare: 31 decembrie 2026 ; clauză de siguranță plafonată până la 31 ianuarie 2027 . Potrivit analizei PACT, soluția ar acoperi atât cumpărătorii afectați direct de atacul cibernetic, cât și pe cei întârziați din motive structurale, fără a redeschide accesul la TVA de 9% pentru tranzacții noi. Impactul financiar pentru cumpărători și riscul de blocaj în piață Exemplul folosit în analiză indică un impact imediat asupra costului final: pentru o locuință de 600.000 lei , trecerea de la TVA 9% la TVA 21% ar însemna o diferență de 72.000 lei , sumă care, în multe cazuri, nu este inclusă în preț, avans sau finanțare. PACT argumentează că, pentru cumpărătorii cu credit ipotecar aflați aproape de gradul maxim de îndatorare admis de BNR, diferența nu poate fi absorbită prin credit. Dacă nu există surse proprii, dosarul de creditare aprobat poate cădea, iar tranzacția nu se mai finalizează „la nicio cotă”. De ce spune PACT că nu e o „reversare” a reformei fiscale din PNRR Patronatul susține că măsura nu ar contrazice reforma fiscală asumată prin PNRR, invocând faptul că cererea de plată nr. 4 a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană pe 14 mai 2026 și achitată integral pe 23 iunie 2026, când 2,25 miliarde de euro (aprox. 11,25 miliarde lei) au intrat în conturile statului. În logica propunerii: cota standard rămâne 21% ; cota redusă unică rămâne 11% ; TVA de 9% nu se redeschide pentru tranzacții noi , ci ar viza doar „termenul tehnic de livrare” pentru o cohortă deja închisă prin lege ( Legea nr. 141/2025 ). Argumentul bugetar: „impact net, nu brut” PACT afirmă că efectul asupra bugetului trebuie privit „net”: o cotă de 21% aplicată unei tranzacții care ajunge să fie amânată, renegociată sau reziliată ar produce, în final, zero venit bugetar — la fel ca o cotă de 9% care nu mai poate fi aplicată dacă tranzacția nu se închide. În același cadru, vicepreședinta PACT, Oana Luca, a declarat: „Vorbim despre oameni care au făcut totul ca la carte: au semnat la timp, au plătit avansul la timp. Singurul lucru pe care nu îl controlează este calendarul administrativ al statului — iar acum nici statul nu îl mai controlează. A menține un termen imposibil de respectat înseamnă a transforma o măsură de protecție într-o sancțiune.” Ce urmează în dezbaterea legislativă PACT spune că a analizat trei formule legislative aflate în paralel în dezbatere publică și parlamentară și recomandă ca discuția tehnică să se concentreze pe patru elemente: un termen realist, o clauză de siguranță plafonată, demonstrarea faptului că nu se reversează reforma din PNRR și recunoașterea „lacunii” privind intervalul 1 august – data intrării în vigoare. Analiza completă și propunerea de amendament sunt, potrivit organizației, disponibile la cerere. [...]