PPC România critică execuția schemelor de plafonare la energie și gaze - furnizorii reclamă restanțe de miliarde și costuri de finanțare

Întârzierile la decontările statului pentru plafonarea energiei și gazelor împing costuri de finanțare către furnizori , iar povara se vede atât în deficitul bugetar, cât și în credite bancare contractate de companii pentru a-și susține operațiunile, potrivit Mediafax , care citează declarațiile șefilor PPC România și E.ON România făcute la Power Summit 2026, la Helsinki. Alessio Menegazzo, country manager și CEO PPC România, spune că schema de sprijin aplicată timp de patru ani a fost „stufoasă” și „nebazată pe date”, iar după încheierea perioadei de prețuri plafonate „nu s-a întâmplat absolut nimic” în zona de reglementări și design de piață care să reducă dependența de fluctuații. El a legat direct costurile schemei de situația finanțelor publice și de restanțele către furnizori. „Implementarea, execuția, au fost absolut sub orice standard acceptabil pentru o țară modernă.” Blocaj la decontări și costuri cu dobânzile Volker Raffel, CEO E.ON România și președinte al ACUE, a descris situația decontărilor ca fiind „cam blocată”, cu speranța unei deblocări la ANRE , dar fără o certitudine. Potrivit acestuia, industria mai are de recuperat sume aferente anilor 2024 și 2025, chiar dacă „nu mai acumulăm sume noi”. Raffel a indicat, pe baza cifrelor ACUE, că cererile au fost de 9,5 miliarde de lei, din care aproximativ 40% ar fi fost decontate ca „avans”, iar restul ar fi rămas blocat. La nivelul E.ON, el a menționat decontări restante de „aproape 700 de milioane de lei”, în principal la energie electrică. Pe costul finanțării, șeful E.ON a spus că furnizorii au fost forțați să ia credite pentru a plăti producătorii și obligațiile fiscale, iar dobânzile sunt calculate la ROBOR plus marjă. În calculele sale, la o dobândă efectivă de 8%–9%, pentru circa 6 miliarde de lei lipsă, dobânda anuală la nivel de industrie ar ajunge la ordinul sutelor de milioane de lei (exemplificat printr-un ordin de mărime de 600 de milioane de lei/an la 10%). „Asta e o povară financiară puternică în comparație cu competitorii care nu au această povară.” Unde se blochează fluxul și ce arată cifrele bugetare Mecanismul descris în material presupune că furnizorii trimit cererile la ANRE pentru validare, iar după validare acestea merg la decontare către Ministerul Muncii (pentru clienți casnici) și Ministerul Energiei (pentru noncasnici). Mediafax notează că, în primele patru luni ale anului, statul a achitat 77.540.000 de lei către furnizori, conform execuției bugetului general consolidat publicate de Ministerul Finanțelor. La finalul lunii mai, erau în curs de validare la ANRE cereri care însumează peste 8,86 miliarde de lei, potrivit informațiilor publicației. În legea bugetului pe 2026 sunt prevăzute alocări de 3,75 miliarde de lei pentru compensarea costurilor la energie (1,75 miliarde lei la Ministerul Muncii și 2 miliarde lei la Ministerul Energiei). În 2025, plățile totale au fost de 3,85 miliarde de lei, din care 2,92 miliarde de lei pentru casnici și 931,32 milioane de lei pentru noncasnici. În ritmul actual, statul „ar urma să plătească doar 232,5 milioane de lei în 2026”, potrivit calculelor prezentate în material. Context: expirarea schemelor și tranziția la alte forme de sprijin Schema de plafonare și compensare pentru energia electrică a expirat la 31 iunie anul trecut, iar ulterior a fost introdus un ajutor de 50 de lei lunar pentru persoanele cu venituri modeste, până la finalul acestui an. Pentru gaze naturale, schema a expirat la sfârșitul lunii martie, iar de la 1 aprilie a fost introdusă o reglementare a modului de calcul al prețului, pentru un an, astfel încât acesta să nu fie „prea mare” față de nivelul plafonat. În paralel, materialul oferă și repere de piață: PPC este al doilea furnizor pe retailul de energie electrică, cu 27,01% cotă, după Electrica Furnizare (31,75%) și înaintea E.ON Energie România (16,22%), potrivit raportului ANRE pe ianuarie 2026. [...]