INS: migrația internațională a stabilizat populația rezidentă a României - spor natural negativ de 70.000–100.000 și prognoze de 18 milioane locuitori în 2030

Migrația internațională a ținut populația rezidentă aproape de 19 milioane , în pofida unui spor natural negativ, iar această „stabilizare” are implicații directe pentru piața muncii și pentru presiunea pe sistemele publice, potrivit Digi24 , care citează declarațiile președintelui Institutului Național de Statistică (INS) , Tudorel Andrei. În marja unui eveniment dedicat Zilei Mondiale a Populației și celor 167 de ani de statistică oficială în România, șeful INS a spus că, în ultimii ani, echilibrarea populației rezidente „la 19 milioane” s-a realizat „strict pe calea migrației internaționale”, în condițiile în care sporul natural este negativ, „în marja a 70.000–100.000”. De ce contează economic: migrația devine variabila-cheie pentru forța de muncă Mesajul central al lui Tudorel Andrei este că relația dintre demografie și economie s-a inversat față de perioada de dinainte de 1989: creșterea economică ar influența direct evoluția populației rezidente, inclusiv prin migrație. În acest context, el a legat stabilizarea populației de capacitatea României de a atrage forță de muncă din alte țări (menționând în special Asia) și de reîntoarcerea unor români. În termeni practici, această dinamică mută accentul, pentru companii și autorități, de la „cât scade populația” la „cum se compensează scăderea” prin fluxuri de intrare și revenire, cu efecte asupra disponibilității de personal și a structurii pe vârste. Prognoze și limitări: scăderea naturală rămâne, iar revenirea la spor pozitiv e dificilă Tudorel Andrei a mai arătat că prognoze ale instituțiilor internaționale indicau pentru 2030 o populație în jur de 18 milioane de locuitori, însă migrația internațională a redus din tendința de scădere a populației rezidente. În același timp, el a avertizat că sporul natural va rămâne negativ și că va fi „foarte greu” ca România să revină la un spor natural pozitiv pe termen scurt și mediu, ceea ce sugerează că presiunea demografică nu dispare, ci este doar amortizată prin migrație. Dezechilibre pe vârste și pe regiuni, plus îmbătrânirea populației Șeful INS a atras atenția că problema majoră nu este doar comparația cu nivelul populației din 1989, ci dezechilibrele între marile grupe de vârstă (sub 15 ani, 15–65 de ani și peste 65 de ani), precum și diferențele regionale, existând județe cu populație mai mică decât în 1948. În plus, a indicat îmbătrânirea demografică drept un fenomen prezent și la nivelul Uniunii Europene , menționând că vârsta medie în România a ajuns la 42 de ani. [...]