China produce tot mai mulți miliardari tineri din AI și consum, dar îi ține sub control strict - Hurun: cel puțin 30 de miliardari sub 41 de ani, în creștere cu nouă

China produce o nouă generație de miliardari din inteligență artificială, dar sub un control de stat tot mai apăsător , într-un model care combină expansiunea globală rapidă cu prudență publică și risc politic ridicat, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Economist. Datele Hurun arată că în China există „cel puțin 30 de miliardari sub 41 de ani”, cu nouă mai mulți decât anul trecut. Cel mai vizibil nume este Liang Wenfeng , fondatorul DeepSeek: după o rundă de finanțare care a evaluat compania la 71 de miliarde de dolari (aprox. 326,6 miliarde lei), averea lui ar fi urcat la circa 38 de miliarde de dolari (aprox. 174,8 miliarde lei), peste estimările pentru Sam Altman (OpenAI) și Dario Amodei (Anthropic), conform The Economist. Pe locul doi este Wang Ning, fondatorul Pop Mart, compania din spatele jucăriilor de colecție Labubu. De unde vin noile averi și de ce contează economic Spre deosebire de generațiile anterioare, asociate cu imobiliarele sau industria grea, noii antreprenori își construiesc averile în sectoare orientate spre consum și tehnologie. În eșantionul menționat: șapte au devenit miliardari din jocuri video; patru din afaceri cu ceai și cafea; trei din inteligență artificială. Schimbarea contează pentru că indică o reorientare a capitalului privat către domenii cu scalare rapidă și potențial global, într-un moment în care cererea internă este descrisă ca fiind slabă, ceea ce împinge companiile să caute creștere în afara Chinei. Expansiune externă mult mai rapidă, pe fond de cerere internă slabă The Economist notează că noile companii ies pe piețele externe mult mai repede decât predecesoarele: dacă înainte era nevoie, în medie, de aproape un deceniu pentru expansiune, unele afaceri ajung peste hotare la doar doi ani de la înființare. Exemplele din articol: lanțul de ceainării Chagee și-a deschis primul local internațional la doi ani după lansare și operează în nouă țări; producătorul de electrocasnice Dreame obține aproximativ 80% din vânzări din piețele externe; Pop Mart a avut anul trecut vânzări de peste 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în afara Chinei, circa 40% din veniturile totale. Control intern mai strict și risc geopolitic: „regulile jocului” se pot schimba Pe măsură ce averile cresc, crește și expunerea la decizii politice. Articolul amintește campania lui Xi Jinping pentru „prosperitate comună”, care a adus un control mai strict asupra marilor afaceri private, cu exemplul Jack Ma (Alibaba), după criticarea autorităților de reglementare financiară. În plus, antreprenorii cu ambiții globale depind tot mai mult de decizii politice din SUA. Un caz menționat este startup-ul de inteligență artificială Manus: fondatorul Xiao Hong „ar fi putut deveni miliardar chiar în acest an”, însă autoritățile chineze au blocat vânzarea companiei către Meta. Rupert Hoogewerf, fondatorul Hurun, este citat spunând că tinerii antreprenori trăiesc cu ideea că deciziile politice, fie din China, fie din SUA, pot schimba regulile în orice moment, motiv pentru care evită expunerea publică pentru a-și proteja afacerile. AI: competiție globală, dar cu reguli dure acasă În ciuda sancțiunilor americane, dezvoltatorii chinezi ar fi accelerat evoluția modelelor de inteligență artificială prin optimizare algoritmică și utilizarea mai eficientă a resurselor de calcul, iar Beijingul promovează activ modele precum DeepSeek pe piețele globale și se opune barierelor tehnologice. În același timp, sectorul privat operează sub un control statal în creștere: articolul susține că reglementarea AI din China a devenit „una dintre cele mai stricte din lume”, incluzând înregistrarea obligatorie a modelelor și controlul algoritmilor. În acest context, noua generație de miliardari apare ca una „mai globalizată”, dar și „mai discretă”, tocmai din cauza riscului de intervenție politică. [...]