Politică05 iul. 2026
Comisia Europeană schimbă din septembrie regulile achizițiilor publice - 30% din criteriile de atribuire se mută de la preț la „preferință europeană” și decarbonizare
Comisia Europeană vrea să schimbe din toamnă regulile de achiziții publice, astfel încât prețul să conteze mai puțin, iar criteriile industriale să poată direcționa „miliarde de euro” către producția din UE , potrivit Economica . Miza este una de reglementare cu impact economic: piața achizițiilor publice din Uniune înseamnă cheltuieli de 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a 15% din PIB-ul UE. Ce se schimbă în licitațiile europene Stéphane Séjourné , vicepreședinte al Comisiei Europene, a spus la un forum economic la Aix-en-Provence că 30% din criteriile de atribuire la licitațiile europene nu vor mai viza prețul. În loc, vor cântări mai mult: inovația; „preferința europeană”; reziliența; decarbonizarea (reducerea emisiilor); clauzele sociale. Oficialul a indicat că această reorientare ar însemna „reorientarea a miliarde de euro”, în condițiile în care achizițiile publice sunt un instrument major de politică economică. De ce împinge Bruxelles-ul politica industrială în centrul deciziilor Obiectivul declarat al reformei este adaptarea modelului european pentru a-l proteja într-un mediu comercial internațional care se schimbă rapid. Séjourné a legat această schimbare de priorități de două presiuni externe: „problemele concurenței neloiale din partea Chinei” și utilizarea tarifelor vamale de către Statele Unite. În acest context, el a susținut că, dacă „modelele de concurență” ale marilor puteri diferă de cele ale Europei, atunci „o anumită politică industrială trebuie încorporată în politica de concurență”. Preferința europeană: auto și energie curată, cu obligații de producție în UE Pe lângă reforma licitațiilor, Séjourné a indicat că „preferința europeană” este deja folosită ca instrument în sectoare precum tehnologiile auto și cele de energie curată, măsură care a fost adoptată de Comisia Europeană și se află la Parlamentul European. Potrivit declarațiilor sale, ar urma să existe obligații de achiziție și de producție europeană pentru anumite componente, cu exemple punctuale: o parte din panourile fotovoltaice instalate în UE ar trebui să fie produse în Europa; același principiu ar urma să se aplice și reactoarelor nucleare; în auto, regula menționată este că atunci când fondurile publice europene sunt folosite pentru achiziția unui vehicul, mașina trebuie să fie „europeană”, adică cel puțin 70% din componente să fie fabricate în UE. Argumentul Comisiei: risc de scădere a conținutului european și a producției auto Séjourné a justificat măsurile printr-un scenariu în care, „dacă nu se face nimic”, ponderea componentelor europene din mașinile fabricate în UE (în prezent „în jur de 75%”) ar coborî la 40–50% în intervalul 2030–2035. El a mai spus că producția auto din UE este acum de aproximativ 12 milioane de vehicule, dar ar putea scădea la 8–9 milioane până în 2035 dacă tendința nu este corectată, concomitent cu reducerea conținutului de componente europene. [...]