Știri
Tag: politici agricole

Fostul ministru Florin Barbu cere schimbarea conducerii guvernului, invocând riscuri pentru agricultură , într-un mesaj cu miză de politică publică privind sprijinul pentru fermieri, potrivit Mediafax . Barbu susține că premierul interimar Ilie Bolojan „trebuie să plece” și că sectorul are nevoie de „sprijin real”, nu de „promisiuni și experimente”. În mesajul publicat pe Facebook, Barbu leagă securitatea alimentară de capacitatea statului de a susține agricultura, afirmând că „fără agricultură, România nu are siguranță”. El spune că românii își doresc „hrană sănătoasă, produsă aici, acasă” și că politica guvernamentală ar trebui să protejeze producția autohtonă și să mențină fermierii în activitate. Presiune pe costuri și importuri, în centrul criticilor Fostul ministru afirmă că obiectivul de a crește ponderea produselor românești pe rafturi nu poate fi atins dacă fermele ajung în dificultate financiară. În formularea sa, producătorii români sunt „sufocați de costuri”, iar statul ar rămâne „neputincios” în timp ce importurile ar înlocui produsele locale. Cerere pentru „Guvern cu puteri depline” și poziționarea PSD Barbu susține că este nevoie „urgentă” de un Executiv „cu puteri depline”, capabil să ia rapid decizii pentru agricultură și industria alimentară. În același mesaj, el afirmă că PSD este pregătit să revină la guvernare și să pună „fermieriul român în centrul politicilor publice”, cu accent pe creșterea producției și a procesării interne. În context, Mediafax notează că declarațiile vin pe fondul unui conflict politic mai vechi între Barbu și Bolojan pe tema măsurilor pentru agricultură. În iunie, Barbu – atunci ministru desemnat – a spus că propunerile sale de sprijin pentru fermieri ar fi fost respinse de Ilie Bolojan, menționând, ca exemple, măsuri legate de acciza la motorină și scheme de finanțare pentru agricultori. [...]

Planul global de acțiune al FAO pentru zootehnie durabilă a fost adoptat fără sprijinul SUA , ceea ce reduce consensul politic în jurul viitoarelor standarde și metodologii care pot influența, în timp, costurile și competitivitatea sectorului, potrivit Agronet . Documentul, cu caracter voluntar, a fost aprobat pe 24 iulie 2026 la Roma, în cadrul reuniunii Comitetului pentru Agricultură al FAO. Planul recomandă statelor să abordeze teme precum biodiversitatea, bunăstarea animalelor, emisiile, prevenirea bolilor și accesul echitabil la oportunități în agricultură. Implementarea rămâne la latitudinea fiecărui stat, iar adoptarea nu schimbă automat legislațiile naționale și nu introduce direct obligații sau finanțări pentru ferme. De ce s-au disociat Statele Unite Conform informațiilor relatate de POLITICO , administrația Trump a refuzat să susțină documentul invocând referiri la egalitatea de gen, schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Paul Welcher, reprezentant al Departamentului Agriculturii al SUA, a anunțat disocierea Washingtonului, argumentând că aceste trimiteri îndepărtează planul de componentele tehnice ale mandatului FAO. SUA contestă și utilizarea termenului „gen”, pe care îl consideră ambiguu, poziția prezentată la FAO fiind că recunosc două sexe, feminin și masculin, și cer folosirea acestei terminologii în documentele internaționale. Ce conține planul și ce nu schimbă, deocamdată, pentru ferme Deși termenul „gen” apare o singură dată în plan, documentul include referiri la femei și egalitatea de șanse, iar FAO tratează participarea femeilor, a tinerilor și a grupurilor cu acces redus la resurse ca temă de integrat în politicile zootehnice. Pentru exploatații, aceste prevederi nu sunt standarde tehnice despre adăposturi, furajare sau producție, ci vizează în principal accesul la: teren și resurse productive; servicii de consiliere și formare; finanțare și tehnologii; organizații de producători; funcții de conducere și procese decizionale. Caracterul voluntar rămâne esențial: planul nu stabilește cote obligatorii, plafoane de emisii, standarde noi de bunăstare sau termene pentru investiții în ferme. Unde poate apărea impactul economic și de reglementare Chiar fără efecte imediate, recomandările pot influența în timp programele de asistență tehnică ale FAO, proiectele derulate cu statele membre, metodologia de monitorizare a emisiilor și bolilor, politicile de gestionare a resurselor naturale și cooperarea internațională în sănătatea animalelor. Pentru fermele din România, eventualele efecte ar apărea doar dacă recomandările sunt preluate ulterior în legislația UE, în programe naționale sau în condițiile unor proiecte finanțate. În paralel, Agronet notează că SUA și UE urmează direcții diferite: Washingtonul cere documente axate pe productivitate, sănătatea animalelor și riscuri de mediu definite punctual, în timp ce UE include deja bunăstarea animalelor, gestionarea emisiilor, prevenirea bolilor și folosirea circulară a resurselor în politica sa zootehnică. Diferențele dintre marile piețe pot îngreuna stabilirea unor criterii internaționale comune pentru produsele zootehnice, iar metodele diferite de calcul al emisiilor, cerințele de bunăstare sau condițiile asociate sprijinului public pot influența costurile fermelor și competitivitatea comerțului internațional. [...]