Creșterea prețului petrolului determină statele asiatice să adopte biocombustibilii ca alternativă energetică - Impactul asupra economiilor locale și provocările legate de prețurile alimentelor

Scumpirea petrolului cu peste 30% de la finalul lui februarie face biocombustibilii mai competitivi economic , iar unele state încep să accelereze utilizarea lor ca măsură de reducere a dependenței de importuri, potrivit Economedia . Mișcarea vine pe fondul conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul și al temerilor privind perturbări în aprovizionarea cu combustibili fosili. Potrivit Reuters, conflictul a afectat aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze care tranzitează Strâmtoarea Ormuz , una dintre rutele energetice cheie la nivel mondial. În acest context, pe lângă scumpirea țițeiului, prețurile porumbului – materie primă importantă pentru biocombustibili – au crescut cu aproximativ 5%, un avans mult mai redus decât cel al petrolului, ceea ce susține competitivitatea relativă a biocombustibililor. De ce contează: alternativă de cost și de securitate energetică Biocombustibilii (produși din materii prime organice) sunt folosiți fie în amestec cu carburanții convenționali, fie ca alternativă la motorină. În perioade de petrol scump, ei devin mai atractivi din perspectiva costurilor și pot reduce dependența de importurile de combustibili fosili, mai ales în economiile expuse la șocuri de aprovizionare. În Asia, mai multe state dependente de importurile de energie din Orientul Mijlociu au început să accelereze utilizarea biocombustibililor pentru a limita impactul scumpirii energiei asupra economiilor locale. În paralel, sunt menționate și măsuri de reducere a consumului, precum: raționalizarea consumului de combustibil; reducerea săptămânii de lucru; sisteme de circulație alternativă. Riscul colateral: presiune pe prețurile alimentelor Extinderea biocombustibililor rămâne controversată din cauza efectului potențial asupra prețurilor alimentelor, o dezbatere intensă mai ales în criza din 2007–2008, când subvențiile și mandatele de producție au fost criticate pentru presiunea asupra piețelor agricole. Critici din mediul politic și din organizații non-guvernamentale susțin că folosirea culturilor agricole pentru combustibili contribuie la scumpirea alimentelor. Economedia notează că, în prezent, aproximativ 40% din producția de porumb din SUA (cel mai mare producător mondial) este direcționată către etanol, iar în Brazilia circa 50% din trestia de zahăr este utilizată pentru biocombustibili. În același timp, creșterea costurilor la energie, transport și îngrășăminte, alimentată de conflict, a dus deja la majorarea prețurilor alimentelor la nivel global, care în martie au atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni; o extindere a producției de biocombustibili ar putea amplifica tendința. Totuși, rezervele globale de cereale și uleiuri vegetale sunt descrise ca fiind relativ ridicate, ceea ce reduce intensitatea disputei „alimente versus combustibil” față de 2007–2008. Unde sunt limitele și ce se schimbă prin reglementare Biocombustibilii acoperă în prezent aproximativ 4% din cererea globală de combustibili pentru transport. În Uniunea Europeană , utilizarea lor este limitată prin reglementări menite să evite creșterea prețurilor alimentelor și accelerarea defrișărilor, în cadrul obiectivelor privind energia regenerabilă. În SUA, autoritățile au impus rafinăriilor să crească utilizarea biocombustibililor la un nivel record în acest an, semnalând o direcție de politică publică ce poate susține cererea chiar și în condiții de volatilitate pe piața petrolului. Sursa inițială a informațiilor preluate de Economedia este Mediafax , care citează, la rândul său, Reuters. [...]