Guvernul Italiei aprobă podul peste Strâmtoarea Messina, încadrat ca investiție de apărare - Roma încearcă să bifeze țintele NATO de 5% din PIB până în 2035

Italia încearcă să includă un pod record la cheltuieli de apărare , într-o mișcare care arată cât de greu le este statelor europene să atingă noile ținte NATO fără să-și tensioneze și mai mult bugetele, potrivit Antena 3 . Proiectul vizează construirea unui pod peste Strâmtoarea Messina , între Sicilia și continent, pe un canal de 3,7 kilometri. Guvernul italian a aprobat definitiv investiția în august 2025, cu sprijinul premierului Giorgia Meloni , însă finalizarea rămâne condiționată de soluționarea mai multor contestații în instanță. Dacă va fi dus la capăt, ar urma să devină podul suspendat cu cea mai lungă deschidere unică din lume, conform CNN. De ce contează: infrastructura, folosită ca argument bugetar pentru apărare Meloni a susținut că podul este „esențial pentru apărarea națională”, o justificare care, în contextul actual, are și o miză financiară: Europa se confruntă cu presiuni pentru majorarea cheltuielilor militare, iar spațiul fiscal este limitat. În material este descrisă această abordare ca o încercare de a răspunde țintelor de cheltuieli promovate de președintele american Donald Trump și impuse de NATO. Noile obiective cer statelor europene să ajungă la cheltuieli pentru apărare echivalente cu 5% din PIB până în 2035, de la 2% în prezent. În paralel, multe guverne operează deja cu bugete „extrem de strânse”, după cheltuielile din pandemie și perioada dobânzilor ridicate folosite pentru combaterea inflației, ceea ce alimentează tensiunea dintre finanțarea apărării și menținerea programelor sociale. Presiunea NATO și efectele în bugete: exemplele din Europa Textul indică o diferențiere tot mai mare între statele care pot accelera cheltuielile militare și cele care se confruntă cu blocaje politice și fiscale: Germania și-a majorat cheltuielile și are „o cale clară” către ținta de 5%, sprijinită de economia sa industrială. Polonia, Lituania și Estonia au făcut progrese importante, pe fondul proximității față de Rusia. Regatul Unit a anunțat creșteri prin reduceri în alte zone bugetare, dar o parte din finanțare nu are încă surse clare. Franța a aprobat un plan de apărare de 436 de miliarde de euro, fără acoperire integrală în buget, iar un economist citat avertizează că datoria ar putea urca la 150% din PIB până în 2035 dacă țintele NATO sunt respectate. Italia a pus public sub semnul întrebării dacă poate atinge ținta. Spania s-a opus și a spus că nu va respecta noile obiective. În același timp, presiunea americană este descrisă ca în creștere: Pentagonul a anunțat în mai retragerea a 5.000 de militari din Germania, pe fondul discuțiilor despre reducerea prezenței SUA în Europa. Beneficiile economice ale cheltuielilor militare, departe de a fi garantate Materialul notează că susținătorii majorării bugetelor de apărare invocă un posibil impuls economic, dar avertizează că efectele nu sunt automate. Europa ar avea limitări structurale: fragmentarea deciziilor între state, dependența de importuri pentru echipamente militare și o pondere mai mică a cercetării și dezvoltării în bugetele de apărare (4% în medie în Europa, față de 10% în SUA). În plus, există o constrângere de capacitate: pentru a răspunde cererii militare în creștere ar fi nevoie de 200.000 de noi muncitori calificați, potrivit unei estimări citate (Institutul Milken). În acest context, podul peste Strâmtoarea Messina devine mai mult decât un proiect de infrastructură: este prezentat ca un exemplu de „încadrare” a investițiilor astfel încât să ajute la atingerea unor ținte de apărare greu de finanțat în mod tradițional, pe fondul presiunilor bugetare din Europa. [...]