Norvegia va continua forajele de petrol și gaze în Marea Barents, chiar dacă UE susține un moratoriu - Oslo vrea să mențină exporturile la nivelurile actuale până cel puțin în 2035

Norvegia vrea să mențină exporturile de petrol și gaze spre Europa până cel puțin în 2035, mizând pe foraje în Marea Barents , chiar dacă Uniunea Europeană ar păstra o linie dură împotriva noilor proiecte din Arctica, potrivit Economica . După invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din cererea de gaze a UE și a Marii Britanii, scrie Agerpres. În acest context, Oslo argumentează că extinderea activităților de explorare și producție în nord are o miză de securitate energetică, nu doar una comercială. De ce contează: riscul de scădere a producției după 2030 Deși anul trecut producția de gaze a Norvegiei s-a apropiat de un nivel record, iar producția de petrol a atins cel mai ridicat nivel din 2009, prognozele oficiale indică o scădere abruptă după 2030 dacă nu sunt descoperite și dezvoltate noi zăcăminte. Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland , a spus că menținerea producției și exporturilor de petrol la nivelurile actuale până cel puțin în 2035 depinde de contribuția Mării Barents. Divergența cu UE și opțiunea „piața globală” Uniunea Europeană sprijină în prezent interzicerea noilor foraje în Arctica din motive de mediu, însă ia în calcul revizuirea politicii pe fondul preocupărilor legate de securitatea energetică. Aasland a susținut că Norvegia consideră drept suveran dreptul de a-și dezvolta resursele din Marea Barents, chiar dacă UE ar continua să susțină un moratoriu. „Am dezvolta aceste perimetre, iar apoi va depinde de UE dacă va avea un moratoriu asupra cumpărării acelui gaz sau petrol”, a spus Aasland. În scenariul în care UE ar limita achizițiile, petrolul arctic ar urma să fie vândut pe piețele globale, iar gazul ar putea fi exportat la nivel mondial sub formă de gaz natural lichefiat (GNL) de la facilitatea de procesare Melkoeya a Equinor, lângă Hammerfest, potrivit ministrului. Context: presiuni pe politica energetică europeană și pe rolul Norvegiei Directorul Agenției Internaționale pentru Energie , Fatih Birol, a îndemnat UE să își reconsidere opoziția față de noi proiecte de petrol și gaze în Arctica, argumentând că viitoarele aprovizionări vor fi necesare pentru securitatea energetică. Oponenții acestei direcții susțin însă că proiectele arctice ar avea nevoie de mulți ani pentru a intra în funcțiune și ar avea o contribuție limitată la problemele pe termen scurt ale Europei. În paralel, Norvegia exportă în majoritatea anilor surplus de energie regenerabilă (în principal hidro) către Europa prin cabluri transfrontaliere, dar Aasland a spus că ideea Norvegiei ca „baterie verde” a Europei este „depășită” și că o integrare mai profundă a făcut țara mai vulnerabilă la fluctuațiile de preț de pe continent. În acest cadru, ministrul a precizat că Norvegia nu va construi noi interconectori, deși își menține angajamentul pentru cooperare energetică cu Europa. [...]