Lisa-Maria Tănase, cercetătoare română la Cambridge, arată că politicienii britanici și europeni percep greșit opinia publică majoritară - concluziile ei au fost dezbătute în Parlamentul Regatului Unit

Un studiu coordonat de o cercetătoare română de la Cambridge a ajuns în Parlamentul britanic , după ce a indicat că politicienii din Marea Britanie și din Uniunea Europeană subestimează sistematic ce își dorește majoritatea și ajung să fie influențați de o minoritate vocală, potrivit Adevărul . Lisa-Maria Tănase, în vârstă de 28 de ani, este afiliată University of Cambridge, unde și-a susținut doctoratul în psihologie politică. Cercetarea ei a fost citată în Parlamentul Regatului Unit și a fost preluată, între altele, de „The Guardian”, fiind prezentată drept un exemplu de cercetare academică ce a intrat în circuitul dezbaterii publice la nivel înalt. Parcursul ei academic include studii la University College London (licență în Științe Politice și Neuropsihologie Cognitivă, masterat în Științe Cognitive și Decizionale), activitate la Centrul Winton pentru Comunicarea Riscului și Evidenței din cadrul Cambridge și cursuri la universități precum Stanford și London School of Economics. Într-un interviu acordat „Weekend Adevărul”, Tănase discută despre felul în care percepțiile greșite privind opinia publică pot bloca decizii politice, inclusiv în zona politicilor climatice. „Știm că mediul informațional actual este marcat de multă dezinformare, știri senzaționaliste, fapte distorsionate pe rețelele sociale și că, de multe ori, ajungem să auzim mai ales vocile cele mai extreme și mai zgomotoase.” Potrivit cercetătoarei, studiul a fost adus în atenția Camerei Comunelor după publicarea unui articol amplu în „The Guardian”, care ar fi fost citit de ministrul Energiei din Marea Britanie. Ulterior, un ministru de stat a discutat public cercetarea în Parlament, iar Tănase a fost invitată să își prezinte rezultatele în două grupuri parlamentare transpartinice (All-Party Parliamentary Groups), context în care lucrarea a fost receptată pozitiv atât de politicieni de stânga, cât și de dreapta, tocmai pentru că nu urmărea promovarea unei agende. În teza de doctorat, Tănase spune că a coordonat „primul experiment” realizat cu 100 de membri ai actualului Parlament britanic și peste 600 de politicieni europeni, comparând estimările acestora despre sprijinul public pentru politici climatice cu date de sondaj furnizate de Ipsos. Concluzia centrală: politicienii ar subestima sistematic nivelul de susținere publică și, în multe cazuri, ar confunda sprijinul majoritar cu unul minoritar, ceea ce poate reduce disponibilitatea aleșilor de a vorbi public sau de a vota pentru o politică atunci când cred că sprijinul public este scăzut. Din interviu reies câteva idei-cheie despre mecanismele care distorsionează percepția opiniei publice și despre consecințele politice ale acestora: politicienii și publicul pot confunda opiniile unei minorități vocale cu poziția majorității, mai ales când mesajele sunt amplificate pe rețele sociale; accesul la date solide despre preferințele reale ale publicului devine dificil într-un mediu informațional cu dezinformare și conținut „senzaționalist”; acceptarea unei politici depinde nu doar de cost, ci și de percepția de echitate a distribuirii poverii; atât cetățenii, cât și politicienii tind să supraestimeze polarizarea dintre grupuri, ceea ce poate accentua blocajele decizionale. Cercetătoarea susține că, dincolo de zona politică, și cetățenii pot reduce riscul de a fi influențați de „semnale” nereprezentative, printr-o evaluare mai prudentă a surselor media și prin evitarea concluziilor trase exclusiv din opiniile cercului social imediat. În lipsa unor date experimentale pentru România, ea apreciază totuși că mecanisme similare ar putea fi prezente și în politica locală. [...]