Viktor Orban cere „rezistență” și acuză un „pact Tisza–Bruxelles” - avertizează că economia Ungariei ar fi „predată” și amenință funcționari ai noului NVVH

Viktor Orbán ridică miza pe confruntarea cu instituțiile statului , după ce a avertizat că funcționarii noului Oficiu Național pentru Recuperarea și Protecția Activelor (NVVH) „nu vor scăpa” de răspundere financiară și juridică atunci când „statul de drept va fi restabilit”, potrivit Economica . Mesajul are o componentă de reglementare și de funcționare a administrației: vizează direct o instituție publică recent creată și oamenii care lucrează în ea. Fostul premier a prezentat NVVH ca pe o „instituție de tip AVH” (trimitere la poliția secretă din perioada comunistă) și a susținut că parlamentarii care au înființat-o poartă răspunderea politică pentru acțiunile acesteia. În același timp, Orbán a spus că partidul său îi va monitoriza pe toți cei care lucrează în cadrul oficiului și le va face publice numele, parcursul profesional și rolurile în proceduri pe care le consideră „extrajudiciare”. „Cei care lucrează în cadrul acestei instituții, iau decizii sau participă la procedurile sale nu vor scăpa de răspunderea financiară și juridică odată ce statul de drept va fi restabilit.” De ce contează: presiune politică asupra aparatului administrativ Ținta explicită a declarațiilor nu este doar guvernul, ci și funcționarii și decidenții dintr-o structură publică nou-înființată. În termeni practici, astfel de mesaje pot amplifica tensiunile dintre putere și opoziție în jurul instituțiilor cu atribuții de control și recuperare de active, cu potențiale efecte asupra modului în care acestea își exercită mandatul și asupra percepției de independență a administrației. În materialul citat de Economica, reacția vine și din partea lui Magyar , care a scris pe Facebook că, „în loc să facă o mărturisire sinceră”, Orbán „a îndrăznit să amenințe deschis procurorii, polițiștii și funcționarii financiari” care lucrează în cadrul NVVH. „Mesajul meu pentru mafie este: nu dăm înapoi”, a declarat el. Contextul politic și economic invocat de Orbán În același discurs, Orbán a reluat tema „colonizării” și a susținut că guvernul său „de dreapta” și „pronațiune” ar fi restabilit suveranitatea Ungariei în perioada 2010–2026, afirmând că înainte de 2010 „80% din sectoarele economice strategice” erau sub control străin, „în special german”, conform Agerpres. El a acuzat actualul guvern Tisza de un „pact Tisza–Bruxelles”, despre care spune că ar duce, în final, la „predarea economiei ungare către Bruxelles”, și a pus dificultățile economice pe seama absenței unei politici economice adecvate, invocând criza energetică, prăbușirea sectorului agricol, stagnarea construcțiilor și protestele transportatorilor. Orbán a mai afirmat că „dispariția succesului economic în perioada 2024–2026” a fost principalul eșec al guvernului său și a cerut dreptei să se regrupeze în următoarele șase luni, pledând pentru unitate în opoziție, pe fondul incertitudinilor legate de legislația electorală. [...]