Energie22 mai 2026
Guvernul renunță la grantul de 600 milioane euro din Fondul de Modernizare pentru retehnologizarea Cernavodă 1 - Nuclearelectrica se bazează pe împrumuturi, inclusiv 800 milioane euro de la BEI
România renunță la grantul UE de 600 milioane euro pentru retehnologizarea Unității 1 Cernavodă, ceea ce împinge Nuclearelectrica spre mai multă datorie și presiune pe cash-flow în anii opririi reactorului , potrivit Profit . Decizia apare într-un memorandum guvernamental analizat de publicație, prin care Executivul a aprobat ca Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) să distribuie anul acesta dividende de 50% din profit. Documentul arată că, în mai 2026, statul român a informat Comisia Europeană (DG Comp) că renunță la măsura de ajutor de stat sub formă de grant din Fondul de Modernizare (600 milioane euro), urmând ca această sursă să fie înlocuită cu extinderea împrumuturilor și cu o contribuție mai mare din surse proprii ale SNN, ceea ce „crește semnificativ gradul de îndatorare” al companiei. Finanțarea se mută spre împrumuturi, cu BEI în prim-plan În același memorandum se menționează că Banca Europeană de Investiții (BEI) ar urma să acorde Nuclearelectrica un împrumut de 800 milioane euro (aprox. 4,0 miliarde lei). Conform documentului, BEI a finalizat la începutul lunii mai 2026 analiza financiară și de risc a proiectului, iar în iulie 2026 ar urma să aprobe contractul de împrumut. Costul proiectului și efectul opririi reactorului asupra veniturilor Memorandumul indică o valoare totală a proiectului de retehnologizare de peste 20,8 miliarde lei. Până în 2025 inclusiv s-ar fi cheltuit aproximativ 3,02 miliarde lei, iar necesarul de finanțare pentru 2026 este de 2,84 miliarde lei. Documentul avertizează și asupra impactului operațional cu efect direct în finanțe: oprirea Unității 1 pe perioada retehnologizării, programată pentru 2027–2030, ar urma să ducă la o producție de energie electrică cu 50% mai mică și, implicit, la reducerea proporțională a veniturilor. În același timp, cheltuielile nu ar putea scădea în același ritm, deoarece o parte sunt fixe și vor fi menținute pe durata opririi, ceea ce ar diminua performanța financiară a SNN – sursă importantă pentru finanțarea proiectelor în derulare. Lucrările sunt deja în derulare, iar recent a fost realizată prima turnare continuă de beton pentru structurile permanente ale proiectului, mai notează publicația. Context de reglementare: investigație a Comisiei Europene pe ajutorul de stat În paralel, Comisia Europeană a deschis luna trecută o investigație aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a Unității 1 este conform cu regulile UE privind ajutoarele de stat. La momentul deschiderii investigației, România avea în vedere patru măsuri de sprijin: grantul de 600 milioane euro, garanții de stat pentru împrumuturi, un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) pe 30 de ani (mecanism care urmărește stabilizarea veniturilor printr-un preț de referință) și un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și exploatării. Renunțarea la grant schimbă însă mixul de finanțare în favoarea datoriei, într-un moment în care compania se pregătește pentru o perioadă cu venituri mai mici pe fondul opririi planificate a reactorului. [...]