Fostul CEO Google Eric Schmidt, huiduit de absolvenți la o ceremonie - tensiuni generate de impactul tehnologiei asupra angajărilor

Reacția ostilă a absolvenților la discursurile pro-AI expune o ruptură între companii și piața muncii. Într-o analiză publicată de The Verge , mai mulți vorbitori invitați la ceremonii de absolvire sunt huiduiți după ce laudă inteligența artificială și le cer tinerilor să o accepte ca „inevitabilă” – un semnal că mesajul corporatist despre AI se lovește tot mai des de anxietăți economice concrete. Într-o serie de clipuri virale, foști sau actuali executivi care promovează AI au fost întâmpinați cu reacții puternice din partea studenților. Publicația îl dă ca exemplu pe Eric Schmidt , fost CEO Google, huiduit la University of Arizona după ce a prezentat AI drept obligatorie pentru viitorul profesional al absolvenților. Un alt caz menționat este cel al Gloriei Caulfield, executiv într-o companie de dezvoltare imobiliară, care a spus că AI este „următoarea revoluție industrială” și a primit o primire „rece” la University of Central Florida. La Middle Tennessee State University, Scott Borchetta (CEO în industria muzicală) a avut un discurs descris drept batjocoritor la adresa celor care contestau AI, îndemnându-i să „se obișnuiască”. De ce contează: AI ca factor de presiune pe angajare și venituri Dincolo de episodul de imagine, miza este una economică: absolvenții intră pe o piață a muncii descrisă drept „sumbră”, iar AI este percepută simultan ca instrument impus și ca justificare pentru reducerea oportunităților. În text, Penny Oliver, absolventă de științe politice la George Mason University, spune că reacția vine din contrastul dintre costul educației și perspectiva ca tehnologia promovată de executivi să le „evapore” șansele de angajare. Aceeași idee apare și în declarațiile lui Austin Burkett, game designer cu MFA la NYU Game Center: el susține că cei care spun „e doar un instrument” sunt, de regulă, cei care își permit să o facă, în timp ce alții trebuie să-și facă griji pentru chirie și pentru înlocuirea locului de muncă. Burkett afirmă că unii colegi au ajuns să accepte munci temporare („gig work”) pentru antrenarea modelelor AI care, în timp, le pot substitui munca. Unde se vede cel mai puternic: domeniile creative și umanioarele The Verge notează că reacțiile diferă în funcție de profilul absolvenților, cele mai dure venind mai ales din zona artelor liberale și a umanioarelor. Motivul: mulți dintre acești tineri țintesc profesii creative pe care le văd amenințate direct de instrumentele generative (capabile să producă texte, imagini sau sunet). Publicația amintește și un episod de la CalArts, unde președintele universității, Ravi Rajan, a fost huiduit, pe fondul criticilor legate de eliminarea unor programe creative și de promovarea adoptării AI prin parteneriate corporative. Dincolo de huiduieli: opoziția față de centrele de date Analiza avertizează că furia amplificată de platformele sociale poate rămâne doar „catharsis” dacă nu se transformă în acțiune. Un exemplu de mobilizare „tangibilă” invocat este opoziția față de construirea centrelor de date pentru AI (infrastructura care găzduiește serverele și consumă masiv energie). Potrivit unui sondaj Gallup citat în articol, șapte din 10 americani ar spune că se opun construirii acestor facilități în zona lor, iar aproape jumătate dintre proiectele propuse ar fi fost abandonate sau amânate în acest an. În această logică, conflictul nu mai este doar cultural (pro/contra AI), ci începe să capete formă de dispută locală cu implicații de mediu și costuri energetice. În ansamblu, mesajul care se conturează este că „adoptă sau dispari” nu mai funcționează ca argument în fața unei generații care vede AI nu doar ca tehnologie, ci ca mecanism de redistribuire a riscului: companiile încasează beneficiile, iar costurile – de la joburi la mediu – sunt împinse spre indivizi și comunități. [...]