Oleksandr Sîrski își apără mandatul după înlocuirea de la comanda armatei Ucrainei - susține că predă „o armată aflată în ofensivă” și invocă 743 km² eliberați

Schimbarea conducerii armatei ucrainene vine cu o escaladare juridico-operațională din partea Rusiei , care l-a trecut pe noul comandant-șef, Mihailo Drapatîi , pe lista federală a persoanelor urmărite, în timp ce fostul șef al armatei, Oleksandr Sîrski, își apără public deciziile și susține că predă „o armată aflată în ofensivă”, potrivit Digi24 . Sîrski a publicat pe Telegram primul mesaj după înlocuirea sa din funcție , afirmând că va continua să „servească Ucraina până la victorie”, indiferent de statut. El a trecut în revistă episoade-cheie din mandat, inclusiv apărarea Kievului în primele săptămâni ale invaziei ruse din 2022 și contraofensiva din regiunea Harkov, în urma căreia au fost eliberate Balakliia, Izium și Kupiansk. Bilanțul lui Sîrski: retrageri, ofensivă și reforme Fostul comandant-șef spune că una dintre primele decizii după preluarea conducerii armatei, în februarie 2024, a fost retragerea din Avdiivka, motivată de necesitatea de a salva viețile militarilor ucraineni. Ulterior, potrivit lui Sîrski, forțele ucrainene au oprit ofensiva rusă în regiunile Harkov și Sumî, înainte de lansarea operațiunii din Kursk, care a dus luptele pe teritoriul Rusiei „pentru prima dată” de la începutul invaziei la scară largă. În mesajul său, Sîrski descrie obiectivele operațiunii din Kursk astfel: „Scopul nostru nu a fost niciodată ocuparea unui teritoriu străin. Obiectivul nostru a fost să perturbăm ofensiva planificată de inamic asupra regiunilor Sumî și Harkov, să îi atragem cele mai bine pregătite trupe și să completăm fondul de prizonieri destinat schimburilor. Toate aceste obiective au fost îndeplinite.” El enumeră și reforme implementate în mandat, între care: înființarea Forțelor Sistemelor Fără Pilot; crearea unor unități de apărare antiaeriană bazate pe drone; reorganizarea armatei într-o structură de corpuri; extinderea rolului ofițerilor de pe front în conducerea operațiunilor. Sîrski mai afirmă că Ucraina a intensificat atacurile asupra capabilităților navale ale Rusiei din Marea Neagră, susținând că a fost blocat efectiv portul Novorossiisk și că a fost vizată „flota din umbră” a Rusiei. Tot el indică faptul că, în perioada mandatului său, armata ucraineană ar fi eliberat 743 de kilometri pătrați de teritoriu. „Predau o armată care nu doar rezistă în apărare, ci se află și în ofensivă, cu inițiativă, o structură consolidată și oameni care știu cum să învingă inamicul.” Rusia îl trece pe Drapatîi pe lista persoanelor urmărite În paralel, Ministerul rus de Interne l-a inclus pe noul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Mihailo Drapatîi, pe lista federală a persoanelor urmărite. Potrivit agenției de presă de stat TASS, profilul lui Drapatîi a apărut în baza de date publică la scurt timp după numire, cu mențiunea că este „căutat în baza unui articol din Codul Penal”, fără ca autoritățile ruse să precizeze acuzațiile. Măsura vine după ce Comitetul de Investigații al Rusiei îl pusese deja sub acuzare în lipsă. Anchetatorii ruși îi acuză pe Drapatîi și pe generalul-maior ucrainean Viktor Nikoliuk că ar fi comandat operațiuni ale Forțelor Întrunite în 2017 și 2019, care ar fi dus la peste 70 de bombardamente de artilerie asupra teritoriilor controlate de autoproclamatele „Republică Populară Donețk” și „Republică Populară Lugansk”. Moscova susține că ar fi existat victime civile, acuzații respinse constant de Ucraina, care le descrie ca parte a unei campanii de criminalizare a conducerii militare ucrainene. [...]