Externe17 nov. 2026
Miliardarii ruși discută scenarii pentru Rusia post-Putin - averi de aproape 700 mld. dolari și presiunea sancțiunilor alimentează nemulțumirea elitei
Elita economică rusă își calculează deja riscurile unei tranziții de putere , pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor, iar miza este recâștigarea predictibilității pentru afaceri într-un sistem în care proprietatea poate fi pierdută arbitrar, potrivit Digi24 , care citează o analiză BBC. În cercuri restrânse, unii dintre cei mai bogați oameni din Rusia discută despre „era post-Putin”, nemulțumiți de concentrarea puterii la Kremlin și de efectele economice ale războiului și sancțiunilor. Contextul este unul în care, deși averile au crescut, influența politică a oligarhilor a scăzut puternic față de anii ’90, iar loialitatea față de regim a devenit o condiție pentru protejarea afacerilor. Bogăție record, dar cu dependență totală de stat Datele Forbes citate de BBC arată că Rusia are 155 de miliardari, cu averi cumulate de aproape 700 de miliarde de dolari (aprox. 3.220 miliarde lei). În paralel, analiza descrie un sistem în care: criticarea războiului poate duce la pierderea afacerilor; oamenii de afaceri loiali Kremlinului pot fi recompensați cu contracte guvernamentale „extrem de profitabile”; sancțiunile occidentale au limitat accesul la active din străinătate și utilizarea unor bunuri precum avioane private sau iahturi în destinații europene. Un episod relevant pentru raportul de forțe este întâlnirea de la Kremlin din 24 februarie 2022, la câteva ore după declanșarea invaziei la scară largă: peste 30 de miliardari au fost convocați, iar niciunul nu l-a contrazis public pe Vladimir Putin , notează materialul. Trei scenarii post-Putin și ce înseamnă pentru mediul de afaceri Potrivit experților consultați de BBC, sunt conturate trei direcții posibile pentru Rusia după dispariția lui Putin de la conducere: Democratizare , cu alegeri competitive și instituții independente – considerată cea mai puțin probabilă, deoarece instituțiile democratice au fost slăbite sistematic. Un nou lider autoritar , care ar continua sistemul actual, dar ar putea fi inițial mai slab, fără același control asupra instituțiilor de securitate și grupurilor de interese. Revenirea la o formă de oligarhie , în care marile grupuri economice și câteva „clanuri” influente ar împărți puterea politică – scenariu despre care analiza spune că este preferat de o parte a miliardarilor. Alexandra Prokopenko, analistă rusă aflată în exil, afirmă că o parte a oamenilor de afaceri ar vrea o întoarcere la o perioadă în care opiniile lor contau, proprietățile nu puteau fi confiscate arbitrar, iar regulile economice erau mai previzibile. Nemulțumire în creștere, dar fără mișcări directe împotriva lui Putin Materialul mai arată că, în interiorul elitei economice, limbajul la adresa președintelui s-ar fi schimbat: unii miliardari ar fi început să-i spună „Ded” („Bunicul”), uneori cu o notă de dispreț, pe fondul vârstei (Putin a împlinit 74 de ani în octombrie), dar teama de aparatul represiv rămâne puternică. Un semnal public rar este atribuit miliardarului Andrei Melnicenko, care, într-un interviu pentru The Economist în 2026, a vorbit despre necesitatea renunțării la concentrarea puterii într-un singur lider, fără să ceară explicit plecarea lui Putin și repetând unele argumente ale Kremlinului despre război. În același timp, experții citați consideră improbabilă o acțiune directă a oligarhilor împotriva lui Putin, din cauza riscurilor: confiscarea averilor, închisoare sau chiar eliminare fizică. Ca exemplu este menționat cazul lui Mihail Hodorkovski , fost magnat al petrolului, care a petrecut aproximativ zece ani în închisoare după ce l-a criticat pe Putin și a finanțat grupări de opoziție. Deocamdată, potrivit articolului, nu există indicii că Putin ar urma să părăsească puterea în viitorul apropiat sau că ar avea probleme grave de sănătate. Constituțional, dacă președintele ar demisiona sau ar muri în timpul mandatului, atribuțiile ar fi preluate temporar de premierul Mihail Mișustin, însă „adevărata confruntare” pentru putere ar putea avea loc între serviciile de securitate, elitele politice și marile grupuri economice. [...]