Europa întârzie achizițiile în apărare, în timp ce Ucraina inovează rapid în tehnologia dronelor - Experții avertizează că ritmul lent al Europei ar putea crea vulnerabilități strategice

Europa riscă să cumpere tehnologie militară deja depășită din cauza procedurilor lente de achiziții, în timp ce Ucraina își adaptează dronele „în timp real”, potrivit unei analize publicate de Economedia . Miza este una operațională și economică: ritmul de inovare din războiul din Ucraina comprimă ciclurile tehnologice atât de mult încât sistemele contractate astăzi pot deveni necompetitive până la livrare. Conflictul a mutat dronele din rol auxiliar în centru, iar diferența de scară este majoră: dacă înainte de invazia rusă nicio armată europeană nu opera mai mult de 2.000 de drone, acum se estimează că Rusia și Ucraina folosesc până la șapte milioane de unități anual. În paralel, producția Ucrainei ar fi crescut de la 2,2 milioane de drone în 2024 la 4,5 milioane în 2025, pe fondul unei accelerări continue a dezvoltării. Cicluri tehnologice prea scurte pentru birocrația europeană Potrivit expertului BCG Nikolaus Lang, dronele evoluează tehnologic la fiecare trei până la șase luni, ceea ce face ca echipamentele cumpărate „astăzi” să poată fi depășite în mai puțin de un an. Problema, în Europa, este că procesul birocratic de achiziție durează suficient de mult încât tehnologia contractată să fie depășită până la implementare. În Ucraina, ciclurile de dezvoltare ar fi fost reduse de la luni la săptămâni, prin adaptări rapide pe front. Aceeași dinamică este alimentată de competiția permanentă dintre tehnologii și contramăsuri: exemplul dat în analiză este al dronelor cu fibră optică, aproape inexistente în 2024, care ar fi ajuns în 2025 la producții de mii de unități lunar. De ce contează: investiții și piață fragmentată în Europa Analiza notează că Europa are cercetare de top în domenii precum inteligența artificială și telecomunicațiile, dar transformă mai greu această inovație în aplicații militare. Lang rezumă diferența astfel: „Europa este puternică în explorare, dar SUA domină implementarea.” Decalajul se vede și în finanțare: Statele Unite ar fi alocat aproximativ 70 de miliarde de dolari (aprox. 303 miliarde lei) pentru venture capital în apărare în ultimul deceniu, față de 7 miliarde de dolari (aprox. 30 miliarde lei) în Europa. În plus, piața americană este descrisă ca unificată, cu un buget anual de peste 900 de miliarde de dolari (aprox. 3.890 miliarde lei), în timp ce Europa rămâne fragmentată, cu bugete și sisteme naționale diferite. Un alt indicator al fragmentării: aproximativ 80% din achizițiile militare europene sunt realizate la nivel național, iar 90% din cercetare este finanțată tot individual de state, ceea ce duce la duplicare, coordonare slabă și dificultăți de scalare. Dependențe de componente și un orizont lung de recuperare Analiza mai arată că multe drone europene folosesc componente produse în China, ceea ce ridică probleme de securitate și dependență strategică. Experții citați estimează că Europa ar putea construi un ecosistem tehnologic militar propriu, însă procesul ar putea dura între cinci și zece ani. În acest interval, NATO încearcă să accelereze inovarea prin programe comune și hub-uri dedicate dezvoltării de drone, inteligență artificială și sisteme de comunicații reziliente, dar problema de fond rămâne viteza de execuție. Concluzia experților este că diferența de ritm poate deveni o vulnerabilitate strategică majoră pentru continent în anii următori. [...]