Consiliul de Stat al Chinei publică un plan pe cinci ani pentru vârful emisiilor - ținte de -17% intensitate a CO2 până în 2030 și 25% energie non-fosilă, cu accent pe alimentarea sectorului AI

China își leagă decarbonizarea de securitatea energetică și de boom-ul AI , într-un nou plan pe cinci ani care fixează ținte de intensitate a emisiilor și accelerează investițiile în nuclear și regenerabile, dar păstrează o fereastră explicită pentru vârful consumului de cărbune și petrol în a doua jumătate a deceniului, potrivit South China Morning Post . Consiliul de Stat (cabinetul Chinei) a publicat joi planul pentru perioada următoare, într-un moment pe care îl descrie drept „crucial” pentru implementarea obiectivului de a atinge vârful emisiilor de dioxid de carbon până în 2030. Traiectoria are ca destinație neutralitatea climatică până în 2060, angajament asumat de președintele Xi Jinping în septembrie 2020. Ținte și calendar: intensitate mai mică, pondere mai mare a energiei fără combustibili fosili Planul include două repere cantitative majore pentru 2030, raportate la nivelurile din 2025: reducerea emisiilor de CO₂ pe unitatea de PIB cu 17%; creșterea ponderii energiei non-fosile în consumul total la 25%. În paralel, documentul prevede măsuri de „înlocuire curată” a cărbunelui și de optimizare a structurii de petrol și gaze. Totuși, planul afirmă explicit că utilizarea cărbunelui și a petrolului ar urma să atingă vârful în intervalul 2026–2030, semnalând o tranziție etapizată, nu o frânare abruptă a combustibililor fosili. AI și infrastructura de calcul devin un capitol energetic Un element cu relevanță economică directă este legarea politicii climatice de cererea accelerată de electricitate a sectorului de inteligență artificială. Planul subliniază necesitatea transformării infrastructurii de calcul (centre de date și facilități de procesare), pe fondul creșterii consumului de energie, și precizează că noile capacități de date și calcul vor folosi „în principal” electricitate din surse non-fosile. Mesajul implicit pentru companii este că extinderea infrastructurii digitale va fi condiționată tot mai mult de accesul la energie cu emisii reduse, într-o economie care încearcă simultan să-și schimbe modelul de creștere și să reducă decalajul tehnologic față de SUA. Investiții masive în regenerabile și nuclear, cu ținte de capacitate instalată Planul descrie o extindere amplă a bazelor de energie curată: hub-uri eoliene și solare în nord-vest; baze integrate hidro–eolian–solar în sud-vest; proiecte nucleare de-a lungul coastei; parcuri eoliene offshore. Pentru 2030, sunt indicate următoarele ținte de capacitate: eolian + solar: peste 2,8 miliarde kilowați; hidro: 410 milioane kilowați; nuclear (în operare): 110 milioane kilowați. Reglementare: contabilizare a carbonului, mecanisme de preț și răspundere locală Pe partea de politici publice, planul cere sisteme îmbunătățite de contabilizare a carbonului (măsurarea și raportarea emisiilor), sprijin financiar și mecanisme de preț „rafinate”. Sunt menționate și priorități industriale precum modernizarea sectoarelor tradiționale (oțel, aluminiu electrolitic, chimie), interconectarea rețelelor provinciale și promovarea fabricilor „zero-carbon”. În același timp, Beijingul anunță monitorizarea progresului la nivel local și avertizează că oficialii care întârzie atingerea obiectivelor de decarbonizare vor fi trași la răspundere. Oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC) au transmis presei de stat că există o bază solidă pentru atingerea țintei din 2030 „la timp”, dar au admis că transformarea energetică este „amplă și profundă” și dificilă, invocând complexități externe și dificultatea schimbării motoarelor interne de creștere. [...]