Datoria publică a României a trecut de 60% din PIB, potrivit Eurostat și Ministerului Finanțelor - pragul Maastricht declanșează monitorizare mai strictă și obligații legale de raportare

România a trecut de pragul de 60% din PIB la datoria publică, ceea ce declanșează o monitorizare europeană mai strictă a sustenabilității finanțelor publice , pe fondul procedurii de deficit excesiv în care țara se află deja, potrivit Mediafax , care citează o analiză a economistului Cristian Socol pe baza datelor Eurostat . Conform acestuia, datoria guvernamentală a ajuns la 60,1% din PIB în metodologia Eurostat și la 60,2% din PIB în datele Ministerului Finanțelor , depășind astfel criteriul de la Maastricht. Ce se schimbă după depășirea pragului Socol susține că depășirea pragului de 60% din PIB are consecințe asupra felului în care este evaluată situația fiscală a României la nivel european, printr-o analiză tehnică mai riguroasă a sustenabilității datoriei – un criteriu relevant pentru respectarea regulilor fiscal-bugetare europene. „Ce reprezintă asta efectiv pentru România, aflată deja în procedura de deficit bugetar excesiv pentru depășirea pragului de deficit 3% din PIB? Că vom fi analizați tehnic și mai riguros, că vom fi mai strict monitorizați și că respectarea țintelor de deficit/datorie angajate în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 devine și mai stringentă!” Planul Național Bugetar Structural 2025–2031 este documentul care include angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene pentru reducerea deficitului bugetar și limitarea creșterii datoriei publice. Ritmul de creștere al datoriei, în cifre Datele Ministerului Finanțelor citate în material arată că datoria administrației publice a urcat de la 1.013,2 miliarde de lei (30 aprilie 2025) la 1.171,6 miliarde de lei (30 aprilie 2026), adică o creștere de 158,3 miliarde de lei într-un an. În medie, acest avans echivalează cu: aproximativ 434 de milioane de lei pe zi; aproape 18 milioane de lei pe oră; 302.000 de lei pe minut; circa 5.000 de lei pe secundă (aprox. 1.000 de euro pe secundă). Obligații în legislația națională și măsuri invocate Economistul amintește că depășirea pragului de 60% are implicații și în legislația internă. Potrivit lui, art. 13 din Legea responsabilității fiscale prevede obligația Ministerului Finanțelor de a prezenta un raport care să justifice creșterea datoriei și să propună măsuri pentru menținerea indicatorului la un nivel considerat sustenabil. În acest context, Socol indică și tipuri de măsuri prevăzute de lege pentru limitarea creșterii datoriei, inclusiv înghețarea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public și a cheltuielilor totale cu asistența socială din sistemul public. El afirmă că unele măsuri de corecție sunt deja implementate, menționând înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor. Context european: România, între statele cu creșteri rapide Pe baza datelor Eurostat, Socol mai afirmă că România a avut a patra cea mai mare creștere a datoriei ca pondere în PIB în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025. În acest cadru, depășirea pragului de 60% din PIB adaugă presiune asupra respectării țintelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană. [...]