Donald Trump semnează un acord în 14 puncte cu Iranul - ridicarea sancțiunilor și acces la fonduri de sute de miliarde, cu detalii nucleare încă neclare

Acordul SUA–Iran ar putea reduce temporar riscurile pe ruta petrolului, dar lasă loc pentru noi costuri după expirarea unei ferestre de 60 de zile privind libera navigație prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit Bild , care prezintă un document în 14 puncte semnat de Donald Trump la Palatul Versailles. În forma descrisă, înțelegerea prevede că ambele părți își opresc blocadele în Strâmtoarea Hormuz și permit „libera navigație”, însă doar pentru 60 de zile, interval în care ar urma să fie negociat acordul final. Publicația notează că, după această perioadă, Iranul ar putea introduce o „taxă de serviciu” pentru tranzit, idee atribuită de Bild negociatorului-șef iranian Mohammed Bagher Ghalibaf . O astfel de taxă ar însemna costuri suplimentare în lanțul de aprovizionare cu energie, într-un punct critic pentru transporturile maritime. Miza economică: sancțiuni, bani deblocați și sprijin de miliarde Pe lângă componenta de navigație, textul prezentat include concesii cu impact economic direct pentru Teheran. SUA s-ar angaja să pună capăt „tuturor tipurilor de sancțiuni”, inclusiv celor legate de rezoluții ONU, iar Iranul ar primi acces la un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), finanțat de statele din Golf, conform relatării. În plus, SUA ar urma să deblocheze fonduri iraniene înghețate, descrise ca fiind „până la 167 de miliarde de dolari” (aprox. 768 miliarde lei), potrivit unor „surse” citate în material. Bild mai arată că reluarea exporturilor de petrol și accesul la bani înghețați sunt printre cele mai importante beneficii economice pentru Iran. Puncte rămase neclare: programul nuclear și acordul final la ONU În zona nucleară, documentul ar include formularea că Iranul „reconfirmă” că nu va dobândi și nu va dezvolta arme nucleare, însă detaliile ar rămâne deschise. CNN este citat cu evaluarea că există spațiu de interpretare, inclusiv în privința posibilității Iranului de a continua un program nuclear civil, iar formularea ar fi mai slabă decât în acordul nuclear din perioada administrației Obama. Un alt element cu potențial de blocaj este procedura de validare: acordul final ar urma să fie aprobat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, unde membrii permanenți – inclusiv China și Rusia – au drept de veto. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, cele 14 puncte ar avea sub 800 de cuvinte, iar negocierea completă ar trebui încheiată în 60 de zile. Până atunci, efectul practic major rămâne fereastra limitată de „liberă navigație” în Hormuz, cu riscul ca, ulterior, condițiile de tranzit să fie renegociate într-o formă care să introducă noi costuri pentru transportul de energie. [...]