China lansează misiunea Shenzhou-23 și testează o ședere de un an pe orbită - etapă cheie pentru obiectivul Beijingului de a trimite oameni pe Lună până în 2030

China testează, prin Shenzhou-23 , o ședere de un an pe orbită , un prag operațional necesar pentru misiunile cu echipaj spre Lună planificate până în 2030, potrivit Digi24 . Misiunea este programată să fie lansată duminică și va duce trei astronauți la stația spațială Tiangong , însă unul dintre ei ar urma să rămână pe orbită un an întreg, în premieră pentru programul chinez. Lansarea este programată la ora 23:08 (ora locală), adică 18:08 ora României, de la centrul Jiuquan din deșertul Gobi, cu o rachetă Long March 2-F, care va propulsa nava Shenzhou-23 către Tiangong („Palatul Ceresc”). De ce contează: trecerea de la rotații de 6 luni la un an Până acum, echipajele de pe Tiangong au rămas, în general, câte șase luni. Experimentul unei șederi de un an este gândit pentru a evalua efectele microgravitației pe termen lung și pentru a valida funcționarea echipamentelor și a procedurilor într-un „regim operațional diferit” față de misiunile mai scurte. Astronautul care va face șederea de un an nu este anunțat din start: el va fi ales ulterior, în funcție de progresul misiunii, potrivit unui oficial al Administrației Spațiale Chineze cu Echipaj Uman (CMSA), citat în articol. Riscurile medicale și cerințele tehnice ale unei misiuni lungi Richard de Grijs, astrofizician și profesor la Universitatea Macquarie din Australia, a indicat pentru AFP principalele provocări pentru oameni într-o ședere îndelungată: pierderea densității osoase, atrofia musculară, expunerea la radiații, tulburări de somn, oboseală comportamentală și psihologică. Tot el a subliniat importanța unor sisteme fiabile de reciclare a apei și a aerului, precum și capacitatea de a gestiona urgențe medicale departe de Pământ. Echipajul și componenta de „deschidere” a programului Misiunea marchează și primul zbor spațial al unui astronaut din Hong Kong: Li Jiaying (43 de ani), fostă polițistă. Ceilalți doi membri ai echipajului sunt comandantul Zhu Yangzhu (39 de ani), inginer spațial, și Zhang Zhiyuan (39 de ani), fost pilot al forțelor aeriene, aflat la primul zbor în spațiu. Echipajul are de realizat proiecte științifice în: științele vieții, știința materialelor, fizica fluidelor, medicină. Ce urmează în calendarul Chinei: Lună 2030, Mengzhou și un astronaut pakistanez Shenzhou-23 este parte din obiectivul Chinei de a trimite astronauți pe Lună înainte de 2030, în paralel cu programul american Artemis. În 2026, China este programată să efectueze un zbor de testare orbital al noii nave Mengzhou („Nava Viselor”), care ar urma să înlocuiască Shenzhou și să transporte astronauți pe Lună. Beijingul mai vizează construirea primei faze a unei baze științifice cu echipaj uman pe Lună, Stația Internațională de Cercetare Lunară (ILRS), până în 2035. Tot până la finalul lui 2026, China intenționează să primească pe Tiangong primul astronaut străin, un pakistanez. În context, articolul amintește că China a fost exclusă oficial din Stația Spațială Internațională (ISS) din 2011, după ce SUA au interzis NASA să colaboreze cu Beijingul, ceea ce a accelerat dezvoltarea propriului proiect de stație spațială. [...]