Administrația Prezidențială lansează cadrul național de cooperare pentru integrarea IA în justiție - grupuri de lucru și rapoarte de diagnostic până în octombrie 2026

România își pregătește un mecanism permanent de reguli și proiecte-pilot pentru folosirea inteligenței artificiale în justiție , după ce a fost lansat primul cadru național de cooperare pe acest subiect, potrivit Mediafax , care citează un anunț al Administrației Prezidențiale . Demersul a fost deschis prin prima ediție a Forumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, organizat la invitația președintelui României, Nicușor Dan . Evenimentul a reunit, conform comunicatului, toate instituțiile sistemului judiciar (instanțe, parchete, organe de cercetare penală), alături de mediul academic și de cercetare, sectorul tehnologic, profesiile juridice și experți internaționali implicați în dezvoltarea și reglementarea tehnologiilor de inteligență artificială. Ce stabilește cadrul și de ce contează operațional Forumul s-a încheiat cu semnarea Memorandumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, document care marchează asumarea „primului cadru instituțional larg de cooperare și reflecție strategică” între autoritățile și organizațiile participante. Miza, potrivit Administrației Prezidențiale, este integrarea tehnologiilor în funcționarea justiției „fără a afecta valorile fundamentale ale statului de drept”. În mesajul transmis participanților, Nicușor Dan a indicat că problema centrală nu mai este dacă inteligența artificială va fi integrată, ci în ce condiții, „cu ce reguli, cu ce limite și cu ce garanții”. Totodată, a reafirmat principiul că actul de justiție rămâne unul de responsabilitate umană, bazat pe independență, imparțialitate și respectarea drepturilor fundamentale. Calendar: evaluare, rapoarte până în octombrie și posibile proiecte-pilot Conform memorandumului, instituțiile semnatare vor desemna reprezentanți permanenți în grupuri de lucru care ar urma să înceapă activitatea în următoarele săptămâni. Etapele menționate includ: o evaluare structurată a nevoilor sistemului judiciar, prin consultări cu magistrați, organe de cercetare penală și personal auxiliar; până în octombrie 2026, elaborarea unor rapoarte de diagnostic instituțional privind prioritățile operaționale, riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale și direcțiile de modernizare digitală; publicarea documentelor și consultarea societății civile și a profesioniștilor din domeniu; pe parcursul anului 2026 și la începutul lui 2027, analiza soluțiilor tehnologice existente sau care pot fi dezvoltate, inclusiv posibilitatea unor proiecte-pilot în instanțe și parchete selectate. Rezultatele ar urma să fie prezentate la a doua ediție a Forumului „Just.AI”, programată pentru 2027, când ar urma să fie făcut public un raport integrat și un plan național de acțiune. Administrația Prezidențială arată că, prin acest demers, România își propune să participe activ la dezbaterea europeană și internațională privind utilizarea inteligenței artificiale în justiție, într-o abordare „centrată pe om”, bazată pe încredere, transparență și responsabilitate instituțională. [...]