Nicușor Dan amână desemnarea premierului - noul guvern este estimat cel mai devreme după 15 septembrie, pe fondul unei majorități incerte

Formarea noului guvern se împinge cel mai devreme spre a doua jumătate a lui septembrie , iar întârzierea prelungește incertitudinea asupra direcției economice și a calendarului legislativ din toamnă, în condițiile în care desemnarea premierului depinde de președintele Nicușor Dan , potrivit Libertatea . În analiza publicației, chiar dacă negocierile cu partidele ar avansa rapid în zilele următoare, „zorii” unui nou guvern sunt greu de văzut înainte de 15 septembrie. Motivul: nu există încă un favorit pentru funcția de prim-ministru, iar partidele vin cu condiții distincte, în timp ce Nicușor Dan nu a avansat un nume „de mai bine de două luni” de la ultimele negocieri formale. Președintele a indicat că la 1 septembrie ar urma o nouă rundă de consultări și a invocat urgența instalării unui guvern, dar și riscul repetării unui eșec la votul din Parlament. Calendarul probabil, dacă desemnarea vine abia la început de septembrie Surse politice citate de Libertatea susțin că discuțiile ar urma să fie inițial informale, „de miercuri încolo”. O desemnare spre finalul săptămânii (4–6 septembrie) ar muta depunerea programului de guvernare și a echipei în Parlament între 14 și 16 septembrie, termen derivat din Constituție, iar procedurile parlamentare pot adăuga câteva zile până la votul de învestitură. PSD și PNL, în centrul negocierilor, dar cu linii roșii diferite PSD și PNL sunt descrise ca principalele formațiuni „agreate” pentru a construi o guvernare în jurul lor. La PSD, conducerea s-a reunit la Sinaia, iar secretarul general Claudiu Manda a spus că partidul are voturile pentru un nou guvern. Conform surselor politice citate, PSD ar fi dispus să voteze fie un guvern cu premier PSD ( Sorin Grindeanu ), fie un premier tehnocrat/independent, dar cu participarea „oamenilor lor” în executiv. Social-democrații ar urma să vină și cu obiective legate de un program de relansare economică, iar în ecuație apare și sprijinul UDMR. PNL este prezentat ca mai flexibil privind participarea la guvernare și numirile din eșaloanele doi și trei. În afară de varianta Siegfried Mureșan (încă „formal” pe masă), liberalii ar putea susține un premier independent, însă cu o condiție formulată tranșant de un lider liberal: „Fără slugile PSD” Acesta a explicat că prin „slugi” sunt vizați apropiați ai PSD fără carnet de partid, promovați anterior în funcții. Nume vehiculate și aritmetică parlamentară: pragul de 233 rămâne problema-cheie Libertatea notează că Alexandru Nazare nu mai este văzut ca variantă de premier, în timp ce numele lui Eugen Tomac reapare „la nivel de zvon”. O altă opțiune menționată este Radu Burnete, consilier al președintelui, dar varianta este privită cu rezerve, cel puțin din zona liberală, după eșecul medierii pe legea salarizării. Dincolo de nume, blocajul major este majoritatea de 233 de voturi necesară învestirii. În calculele prezentate: PSD + UDMR + Grupul minorităților ar însuma 175 de voturi, la care s-ar adăuga cel puțin 16 parlamentari disidenți din PNL, ajungând la 191; surse din zona PSD susțin că dintr-un grup de 47 de aleși suveraniști sau neafiliați s-ar putea atrage „în jur de 35” de voturi, ceea ce ar duce totalul la 226, încă sub prag; ar mai exista, potrivit acelorași surse, o „rezervă” de câteva voturi de la AUR (cu riscul unor excluderi), plus câteva de la PNL. În schimb, o majoritate PNL–USR este descrisă ca și mai greu de construit: PNL + USR + UDMR ar avea 153 de voturi, fără a include cele 16 voturi ale disidenților asumați din PNL, ceea ce lasă o distanță mare până la 233. În lipsa unei desemnări rapide și a unei formule care să treacă pragul de 233, instalarea guvernului rămâne expusă întârzierilor și unui nou eșec de învestitură, cu efect direct asupra capacității statului de a livra rapid bugetare și măsuri economice în debutul sesiunii parlamentare de toamnă. [...]