Apărare13 nov. 2026
China publică imagini detaliate cu drona stealth de atac GJ-11 - Beijing susține un prim atac reușit, după ce SUA au abandonat conceptul X-47B în 2016
Publicarea de către China a unor imagini detaliate cu drona stealth GJ-11 sugerează o maturizare operațională a conceptului de „lovitură cu risc redus” , într-un moment în care SUA au abandonat de ani buni o platformă similară și își mută accentul pe alte tipuri de drone, potrivit Focus . Materialul publicat arată pentru prima dată prim-planuri ale dronei de luptă GJ-11 atât la sol, cât și în zbor, inclusiv compartimentele interne pentru armament, un senzor în zona nasului și trenul de aterizare, relatează Business Insider (citat de Focus). China susține, totodată, că drona ar fi lovit o țintă într-o misiune cu muniție reală. Ce arată imaginile și ce se știe despre GJ-11 GJ-11 a fost prezentată public pentru prima dată în 2019, la o paradă militară la Beijing, iar în 2025 China a publicat imagini în care drona zbura alături de avioane de luptă. Noile cadre surprind drona „aripă zburătoare” din mai multe unghiuri; anvergura este estimată la circa 14 metri. Potrivit informațiilor din articol, drona are două compartimente interne de armament sub fuselaj, cu trape „dințate”, concepute pentru a îngreuna detectarea radar. Tipurile de arme pe care le poate transporta nu sunt cunoscute; presa de stat chineză menționează bombe ghidate și muniție de precizie pentru lovituri asupra unor ținte fixe, precum puncte de comandă și poziții de apărare antiaeriană. La nivel de senzori, GJ-11 are în partea frontală un sistem electro-optic și infraroșu, utilizabil pentru recunoaștere și identificarea țintelor. Motorul este integrat în fuselaj, iar evacuarea aplatizată este proiectată pentru reducerea semnăturii radar și termice. Miza operațională: misiuni riscante, scoase din „zona” avioanelor cu pilot Conform publicației americane The War Zone (menționată în articol), GJ-11 ar putea fi folosită și pentru neutralizarea apărării antiaeriene inamice — o misiune considerată deosebit de riscantă pentru aeronavele cu pilot. Logica operațională este că o dronă stealth poate duce senzori și armament mai aproape de zone puternic apărate, cu un risc mai mic pentru echipaje. China afirmă că GJ-11 a finalizat o misiune cu muniție reală și a lovit o țintă. O pilotă de drone, Shi Xiaoran, a declarat pentru The War Zone că norii au mascat inițial ținta, iar după încă un tur a identificat-o și a lansat arma: „Lovitura a fost la țintă.” Totuși, articolul subliniază o limitare importantă: nu este clar ce poate face drona autonom. În imagini, aceasta este operată de echipaje dintr-un vehicul mobil de control, iar un atac reușit nu demonstrează, de la sine, că platforma poate identifica sau selecta ținte fără intervenție umană. Cum se diferențiază abordarea Chinei de cea a SUA China intenționează să folosească GJ-11 în cooperare cu avioane de luptă J-16 și J-20, pentru roluri precum recunoaștere suplimentară, transport de armament sau executarea unor sarcini „de mare pericol”. Business Insider, citat de Focus, notează scenariul în care un avion cu pilot asigură spațiul aerian și direcționează drona către ținte de mare valoare. În paralel, China a anunțat și o versiune navală, GJ-21, despre care susține că ar fi decolat și aterizat pe o navă de asalt amfibiu, însă nu există imagini care să permită verificarea independentă a afirmației. În oglindă, SUA au testat o platformă cu formă similară (X-47B), dar au renunțat la program în 2016, în favoarea dronei-cisternă MQ-25. În prezent, Pentagonul prioritizează dronele concepute să opereze alături de avioane cu pilot, în programul Collaborative Combat Aircraft (CCA) , potrivit articolului. [...]