Consiliul Concurenței amendează 10 bănci cu 3,73 miliarde lei pentru posibila coordonare a cotațiilor ROBOR - vulnerabilitatea softului de fixing și lichiditatea redusă au crescut riscul de manipulare

Vulnerabilitățile din mecanismul de fixing ROBOR pot forța schimbări tehnice și o mutare a atenției spre indici bazați pe tranzacții , după ce Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei, potrivit Adevărul . Miza economică este directă: ROBOR intră în calculul dobânzilor la unele credite, iar un nivel mai ridicat avantajează creditorii și apasă asupra debitorilor. Autoritatea de concurență susține că, în cadrul procedurii de fixing, cele 10 instituții financiare sancționate „ar fi coordonat comportamentul” prin schimb de informații confidențiale și strategice despre nivelul cotațiilor, influențând astfel formarea indicelui. Problema este amplificată, conform explicațiilor din interviu, de lichiditatea redusă din piața monetară românească, mai ales la maturitățile mai lungi (3, 6 și 12 luni), unde volumul tranzacțiilor efective este mic și media tranzacțiilor nu poate funcționa ca indicator relevant (context detaliat în materialul despre volumul tranzacțiilor efective ). Ce s-ar putea schimba în mecanismul ROBOR Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, indică o soluție operațională relativ simplă: modificarea aplicației informatice folosite în procesul de fixing, astfel încât participanții să nu mai poată vedea în timp real cotațiile transmise de concurenți. „Se poate rezolva destul de simplu din soft. Trebuie creată o fereastră specială pentru cotații. Acum sistemul este cumva nediferențiat.” În același timp, Chirițoiu afirmă că sancțiunile nu pun sub semnul întrebării stabilitatea sistemului bancar românesc și amintește că astfel de cazuri au existat și în alte state europene și în SUA, pe fondul unor îmbunătățiri ulterioare ale legislației. De ce IRCC e mai puțin expus și ce spune asta despre piață În interviu, șeful Consiliului Concurenței explică de ce investigația a vizat ROBOR, nu și IRCC: IRCC este construit pe baza tranzacțiilor efective, ceea ce reduce suspiciunea de manipulare. El punctează însă o limitare structurală a pieței locale: lichiditatea este concentrată pe maturități scurte, iar pe cele mai lungi nu există suficient volum. În acest context, Chirițoiu susține că „problemele se vor rezolva” odată cu intrarea în zona euro , unde lichiditatea mai mare reduce dependența de cotații/estimări pentru formarea indicilor. Ce urmează cu amenzile și cu eventualele despăgubiri Amenzile sunt executorii, iar executarea silită ar intra în sarcina ANAF dacă o bancă nu plătește, potrivit declarațiilor din interviu. Întrebat despre posibilitatea ca debitorii să își recupereze bani prin procese civile, Chirițoiu spune că nu poate estima sumele, invocând faptul că în România nu au existat până acum acțiuni de despăgubire pe concurență. Pe partea de reglementare, el indică faptul că normele bancare țin de responsabilitatea BNR și că, în investigație, Consiliul Concurenței nu a identificat probleme de cadru legal; eventuale modificări ar depinde de evaluările băncii centrale (într-un context mai larg, Adevărul a relatat și despre poziții ale guvernatorului BNR în materialul despre instituțiile financiare ). [...]