Fiscalitate17 aug. 2026
CONAF: majorarea TVA a urcat încasările statului, dar a coincis cu 11 luni de scădere a comerțului cu amănuntul - veniturile din TVA au crescut la 74,14 mld. lei în S1 2026 (+25,1%), iar retailul s-a contractat cu 5,7%
La un an de la majorarea TVA, statul a încasat mai mult, dar consumul s-a contractat , cu comerțul cu amănuntul pe minus timp de 11 luni la rând, potrivit unei analize Economedia care citează date prezentate de CONAF . Miza pentru companii este că ajustarea fiscală pare să fi îmbunătățit rapid veniturile bugetare, însă cu un cost vizibil în dinamica vânzărilor din retail. Pe 1 august s-a împlinit un an de când cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate la 11%. Cota standard nu mai fusese modificată din 2017, iar noile cote au intrat în vigoare în august 2025. Efectul bugetar: încasări mai mari din TVA și deficit mai mic În primul semestru din 2026, veniturile din TVA au ajuns la 74,14 miliarde de lei, cu 25,1% peste aceeași perioadă din 2025, conform CONAF. Execuția bugetară pe șase luni arată și o reducere a deficitului de la 3,64% la 2% din PIB, adică cu 28,8 miliarde de lei. Scăderea deficitului a venit în principal din creșterea veniturilor, nu din tăieri nominale de cheltuieli: veniturile bugetului au crescut cu 10,3%, până la 342,52 miliarde de lei; cheltuielile au crescut cu 0,8%, până la 383,55 miliarde de lei. În termeni nominali, veniturile au urcat cu aproximativ 32 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu aproximativ 3 miliarde de lei. Cheltuielile au scăzut ca pondere în PIB (de la 19,85% la 18,66%), însă nu au scăzut în lei; cheltuielile de personal s-au redus cu 3,3 miliarde de lei, în timp ce dobânzile au crescut cu 4,14 miliarde de lei. Tot în primul semestru, PIB-ul s-a contractat cu 0,8% față de aceeași perioadă din 2025 (seria brută). Efectul în economie: retail în scădere 11 luni consecutiv Pe partea economiei, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat 11 luni consecutive de scădere. În primul semestru din 2026, contracția a fost de 5,7%, iar în iunie a ajuns la 7,3% față de iunie 2025, pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Iunie a fost cea mai severă contracție din această secvență, care a început în august 2025, luna intrării în vigoare a noilor cote de TVA. CONAF notează că firmele au aplicat noile cote „din prima zi”, fără perioadă de tranziție prevăzută în lege: au refacturat, au regularizat contracte în derulare și au recalculat prețuri. Problema de lichiditate invocată de CONAF: TVA exigibil înainte de încasare și plăți întârziate ale statului CONAF susține că, pentru companiile care nu aplică sistemul „TVA la încasare”, exigibilitatea TVA poate apărea înainte ca factura să fie încasată efectiv, iar penalitățile curg imediat după scadență dacă obligația nu este achitată. În oglindă, atunci când debitorul este o autoritate publică, Legea nr. 72/2013 recunoaște creditorului dreptul la dobândă penalizatoare, însă CONAF afirmă că acest drept nu funcționează în practică printr-un mecanism „automat și simetric” cu cel aplicabil obligațiilor fiscale. Organizația reclamă și lipsa unui indicator public standardizat care să arate, pe fiecare instituție, în câte zile își plătește efectiv facturile, în condițiile în care statul raportează plăți restante și arierate (definite legal ca întârzieri de peste 90 de zile). În sectorul energetic, CONAF indică un dezechilibru între cererile de decontare aflate în analiză (estimate la aproximativ 6 miliarde de lei) și alocarea bugetară pentru 2026 (3,75 miliarde de lei). „CONAF are 15.000 de companii membre, cu peste 245.000 de angajați, susține consolidarea fiscală și nu solicită scutiri pentru niciun membru al său. Solicită un singur lucru: ca obligațiile de plată să funcționeze în ambele sensuri.” În ansamblu, datele prezentate de CONAF conturează o consolidare fiscală sprijinită de încasări mai mari din TVA, dar și o presiune asupra consumului și a lichidității companiilor, într-un context în care mecanismele de plată ale statului către furnizori rămân greu de evaluat comparabil, instituție cu instituție. [...]