Inflație11 feb. 2026
Liberalizarea pieței gazelor intră în dezbatere la nivel guvernamental - BNR cere prudență în calendarul de aplicare
BNR avertizează că liberalizarea gazelor poate împinge inflația peste 10% , potrivit HotNews.ro , în condițiile în care piața ar urma să fie liberalizată la 1 aprilie 2026, iar nivelul actual al inflației rămâne ridicat. În paralel, premierul Ilie Bolojan a propus amânarea cu un an a liberalizării, până în 2027, însă banca centrală subliniază că riscul depinde de prețul gazului în momentul eliminării plafonării. Contextul este o inflație care a atins un vârf de 9,9% în august și a început să coboare spre finalul lui 2025, pe fondul așteptărilor de „dezinflație” (scăderea treptată a ritmului de creștere a prețurilor). BNR atrage însă atenția că liberalizarea gazelor poate întrerupe această tendință, printr-un șoc de preț transmis rapid în coșul de consum și, indirect, în costurile firmelor. Cristian Popa , membru în Consiliul de Administrație al BNR, avertiza încă din decembrie că momentul liberalizării este esențial pentru traiectoria inflației, chiar dacă revenirea la o piață cu intervenție mai redusă a statului este, în principiu, un obiectiv pozitiv. „Este de salutat că revenim la o piață unde statul este mai puțin implicat în sectorul privat, însă timingul contează” Întrebată dacă evaluarea rămâne valabilă, BNR a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dan Suciu, că riscul este „real” și depinde de prețul gazului la data liberalizării. Mesajul băncii centrale este că, atunci când inflația anuală este aproape de 9%, trecerea în teritoriu de două cifre nu este un scenariu greu de atins, dacă liberalizarea produce scumpiri semnificative. Un reper invocat de BNR este experiența recentă din energie electrică: eliminarea plafoanelor la curent din iulie 2025 „a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației”, potrivit lui Dan Suciu. În plus, banca centrală indică riscuri pe termen scurt dinspre ofertă (adică dinspre costuri și prețuri administrate), inclusiv prin efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei și prin incertitudinile legate de alimente și gaze naturale. În Raportul asupra inflației din noiembrie 2025, BNR nota că liberalizarea pieței gazelor naturale, odată cu expirarea schemei de plafonare prevăzută pentru aprilie 2026, „ar putea genera presiuni inflaționiste importante”, iar amploarea lor va depinde de condițiile de pe piețele internaționale de energie la acel moment. Cu alte cuvinte, chiar dacă decizia este internă, efectul final asupra prețurilor din România este legat de cotațiile externe și de nivelul la care se va forma prețul după ridicarea plafonului. Din informațiile prezentate în articol, principalele puncte care leagă liberalizarea gazelor de inflație sunt: momentul liberalizării (1 aprilie 2026 versus o eventuală amânare) și riscul de a „împinge” inflația în sus; nivelul prețului gazului în ziua liberalizării, determinant pentru șocul inițial de preț; efectele directe în inflație (prin facturi) și cele indirecte (prin costuri în economie); precedentul din energia electrică, unde eliminarea plafonării a adăugat 2,3 puncte procentuale la inflația anuală; incertitudinile pe termen scurt privind alimentele și energia, care pot amplifica presiunile. Pe de altă parte, Consiliul Concurenței are o evaluare mai puțin alarmistă privind riscul unei „explozii” a prețurilor: vicepreședintele Dan Pascu a declarat că, din analizele instituției și din ofertele celor mai mari furnizori, nu a rezultat un pericol iminent și serios, iar prețurile ar fi fost „în jurul valorii prețului de acum din piață”. În această abordare, protecția ar trebui concentrată pe consumatorii vulnerabili, prin măsuri țintite, nu prin plafonări generalizate. Pentru inflație, miza imediată este dacă liberalizarea din aprilie 2026 ar produce o scumpire suficient de mare încât să inverseze dezinflația anticipată de BNR și să ducă rata anuală peste pragul de 10%. Amânarea propusă de Guvern ar putea muta riscul în timp, însă, potrivit băncii centrale, nu îl elimină automat: diferența o face nivelul prețurilor la gaze și contextul de pe piețele internaționale în momentul în care plafonarea va fi retrasă efectiv. [...]
