Economistul-șef al BNR avertizează asupra populismului - România e în deficit excesiv, la mijlocul corecției

Datoria externă a României a crescut cu 2 miliarde de euro într-o singură lună , în ianuarie, pe fondul unei corecții bugetare aflate „nici măcar la jumătate”, potrivit HotNews.ro , care relatează declarațiile economistului-șef al BNR, Valentin Lazea . Într-o intervenție de joi, Lazea a avertizat că România se află în procedură de deficit excesiv și că, în locul asumării ajustărilor necesare, „populismul devine răspunsul preferat” într-un context în care „nimeni nu vrea să piardă absolut nimic”, deși există semnale de deteriorare a echilibrelor macroeconomice. „Populismul este în floare, ca și când nu s-ar vedea că e o criză economică mondială, ca și când s-ar fi uitat că România este în perioada de procedură de deficit excesiv și că n-am făcut nici măcar jumate din drumul de corecție bugetară pe care trebuie să-l facem și noi deja ne gândim să facem pași înapoi, și ca și când nu s-ar vedea că datoria externă a României crește cu 2 miliarde de euro pe lună. Atâta a crescut în ianuarie.” Economistul-șef al BNR a comparat ritmul actual al acumulării datoriei cu episoade istorice, amintind că România a intrat în dificultăți în perioada comunistă cu o datorie totală de 11 miliarde de dolari, în timp ce acum datoria externă crește cu 2 miliarde de euro pe lună, iar dezbaterea publică se concentrează pe protejarea intereselor individuale. Pe componenta datoriei guvernamentale, datele Ministerului Finanțelor citate de HotNews.ro arată că pragul de 60% din PIB a fost depășit din noiembrie 2025, când datoria a urcat la 1.121 miliarde lei, respectiv 60,2% din PIB (față de 60% în luna anterioară), pe baza PIB-ului comunicat de Institutul Național de Statistică la 6 ianuarie 2026. Conform legislației în vigoare care folosește metodologia UE, depășirea pragului obligă Guvernul să aplice măsuri pentru reducerea datoriei sub 60% din PIB, iar Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară limitează posibilitatea de a majora cheltuieli permanente, inclusiv cele cu pensiile și salariile din sectorul public, și prevede inițierea unor măsuri de înghețare a cheltuielilor totale cu asistența socială din sistemul public. În plus, regulamentele europene impun prezentarea unui plan fiscal multianual care să indice reducerea treptată a datoriei, controlul cheltuielilor și sustenabilitatea finanțelor publice. Ministerul Finanțelor amintește pachetul de reducere a cheltuielilor asumat de Guvern în septembrie 2025 și susține că acesta va fi urmat de inițiative suplimentare, astfel încât datoria publică să coboare sub 60% din PIB începând cu 2031 și să rămână sub acest nivel până în 2041. [...]