Dragoș Pîslaru avertizează că eșecul Legii salarizării poate costa România 770 de milioane de euro din PNRR - Ministrul interimar al Muncii acuză PSD că a repetat greșelile din 2016 și că Legea 153/2017 a fost implementată doar 60%

România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după blocajul negocierilor pe Legea salarizării, iar ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , susține că eșecul repetă „aceeași situație” de acum un deceniu, potrivit Mediafax . Pîslaru compară impasul cu „Ziua Cârtiței”, argumentând că miza este acum mai mare deoarece reforma salarizării este inclusă în PNRR. El avertizează că finanțarea europeană depinde de implementarea reformei, nu doar de promisiuni. „Ziua Cârtiței, cu aceiași actori – mai puțin faptul că acum avem o miză mare pentru România, de 770 de milioane de euro, pentru că reforma este prinsă în PNRR. Doar-doar se face, de data asta, ca lumea. Însă UE îți dă, dar nu îți bagă în traistă.” Acuzații politice și un proces de negociere blocat Ministrul interimar afirmă că PSD este „principalul vinovat” pentru eșecul negocierilor, invocând faptul că Ministerul Muncii a fost condus timp de patru ani și jumătate de social-democrați, prin trei miniștri succesivi. În același timp, Pîslaru susține că în această perioadă nu ar fi existat un proiect pus pe masă și nici consultări cu sindicatele și partenerii sociali. În lectura sa, problemele actuale sunt legate și de modul în care a fost construită și aplicată Legea 153/2017: Pîslaru spune că aceasta a fost implementată în proporție de 60%, iar între timp au apărut „legi speciale și amendamente punctuale” care ar fi amplificat inechitățile și ar fi slăbit caracterul unitar al sistemului. Cât ar fi costat noua lege și unde mergeau banii Pîslaru spune că proiectul pregătit în timpul mandatului său a pornit de la constrângeri bugetare și de la corectarea inechităților. Potrivit lui, bugetul luat în calcul a crescut de la 8 miliarde de lei la 12,1 miliarde de lei, după analizarea mai multor variante. În distribuția menționată de ministru, cele mai mari alocări ar fi fost: educație: 3,3 miliarde lei; sănătate: 2,9 miliarde lei. El motivează ponderea ridicată prin dimensiunea celor două sectoare, cu „peste 500.000 de angajați însumați”. Ce urmează: risc de pierdere a banilor și reformă amânată Pîslaru admite că există sindicate care au înțeles contextul și altele cu nemulțumiri „îndreptățite”, însă acuză PSD că ar fi sabotat procesul și avertizează că România nu pierde doar finanțarea din PNRR, ci și șansa unei reforme reale a salarizării în sectorul public. Tot el afirmă că salariile din sectorul public sunt, în medie, peste cele din privat. „PSD a ales deliberat și conștient să saboteze fiecare pas al acestui proces. A făcut-o direct, în plan politic, și indirect prin agenții lor de influență din zona sindicală.” [...]