Majorarea cu până la 10% a prețurilor la pâine, lactate și mezeluri - prognoze în funcție de evoluția pieței

Alimentele ar putea să se scumpească în lunile următoare , potrivit HotNews , care citează declarațiile lui Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România. Estimarea vizează în special pâinea și produsele de panificație, lactatele și mezelurile, unde creșterile de preț ar putea ajunge până la 8-10% până la finalul lui 2026, pe fondul costurilor mai mari cu energia și transportul. Mesajul principal este că scumpirile nu vor apărea uniform, ci diferit de la un produs la altul, în funcție de cât de mult cântăresc în costul final consumul de energie, procesarea și distribuția. Potrivit lui Paraschiv, cele mai expuse sunt produsele cu o componentă energetică mare. În această categorie intră pâinea și alte produse de panificație, care presupun coacere în cuptoare electrice sau pe gaz, apoi transport frecvent, de regulă pentru marfă cu preț mic și volum mare. Același tip de presiune este așteptat și în cazul lactatelor și al mezelurilor, unde procesarea și păstrarea implică, la rândul lor, costuri importante cu energia. Pe scurt, estimările prezentate sunt acestea: pâine și produse de panificație: în jur de 8% până la finalul anului; lactate: până la 8%; mezeluri și salamuri: între 8% și 10%. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, unde s-a discutat despre efectele noii presiuni energetice asupra economiei. În această interpretare, inflația internă nu este singura problemă. Un rol important îl joacă și scumpirea petrolului, care duce mai departe la costuri mai mari cu combustibilul, transportul și producția agricolă. Cu alte cuvinte, presiunea ajunge la raft în mai multe etape, nu doar prin decizia comerciantului de a modifica prețul. În același context, economistul Laurian Lungu a vorbit despre variantele pe care le are Guvernul pentru a atenua șocul produs de petrolul scump. Printre scenariile discutate se află lipsa intervenției, sprijinul selectiv, reducerea accizelor sau un plafon temporar al prețurilor la combustibili. Ideea de bază este că, fără o măsură de amortizare, o parte mare din costuri ajunge direct la consumator, iar acest lucru poate împinge din nou în sus inflația, dobânzile și costurile de finanțare ale statului. Din perspectiva comerțului, prima jumătate a lui 2026 este văzută în continuare ca o perioadă de consum slab și de presiune asupra salariilor. Totuși, în aceeași dezbatere a fost invocat și un posibil efect pozitiv: unele sectoare agroalimentare românești, cum este cel al cărnii de pasăre, ar putea profita de context pentru a-și crește rolul în aprovizionarea europeană. [...]