Senatul SUA avansează o rezoluție care ar opri războiul cu Iran fără aprobarea Congresului - vot procedural 50-47, dar măsura are șanse mici să treacă de Cameră și de un posibil veto al lui Trump

Senatul SUA a făcut un pas procedural pentru a limita capacitatea președintelui Donald Trump de a continua războiul cu Iran fără autorizarea Congresului , prin avansarea unei rezoluții privind „puterile de război” (war powers), potrivit Reuters . Miza este una de reglementare și echilibru instituțional: dacă demersul ar deveni lege, ar întări rolul Congresului în decizia de a menține o intervenție militară. Votul de procedură a trecut cu 50 la 47, aproape strict pe linii de partid: patru republicani au votat alături de toți democrații, cu excepția unuia. Trei republicani au lipsit de la vot. Ce ar schimba rezoluția și de ce contează Rezoluția ar pune capăt războiului cu Iran dacă Trump nu obține autorizarea Congresului. Este un semnal rar de opoziție în interiorul Partidului Republican, la 80 de zile după ce forțele SUA și Israel au început loviturile asupra Iranului, notează Reuters. Democrații și o parte dintre republicani susțin că, potrivit Constituției, Congresul – nu președintele – are prerogativa de a decide intrarea în război și că administrația riscă să prelungească un conflict fără o strategie clară. Obstacolele: drumul până la aplicare rămâne abrupt Chiar dacă ar trece de Senatul cu 100 de membri, rezoluția ar trebui: să fie adoptată și de Camera Reprezentanților, controlată de republicani; să obțină majorități de două treimi în ambele camere pentru a trece peste un veto prezidențial, așteptat de inițiatori. Cu alte cuvinte, votul de acum nu produce efecte imediate: este un pas procedural, iar șansele de intrare în vigoare depind de praguri politice ridicate. Cine a votat „pentru” și „împotrivă” Singurul democrat care a votat împotrivă a fost senatorul John Fetterman (Pennsylvania). De partea rezoluției au fost republicanii Rand Paul (Kentucky), Susan Collins (Maine), Lisa Murkowski (Alaska) și Bill Cassidy (Louisiana) – acesta din urmă la câteva zile după ce a pierdut alegerile primare în fața unui contracandidat susținut de Trump. Contextul legal: limita de 60 de zile din legea din 1973 Reuters amintește că, potrivit legii americane din 1973 privind puterile de război (adoptată după Vietnam), un președinte poate desfășura acțiuni militare timp de 60 de zile fără autorizarea Congresului, după care trebuie să le încheie, să ceară aprobarea legislativului sau să solicite o prelungire de 30 de zile invocând „necesitate militară inevitabilă” legată de siguranța forțelor americane în retragere. Votul din Senat a fost al doilea de la 1 mai, când conflictul a atins termenul-limită calculat la 60 de zile după ce Trump a informat formal Congresul că ostilitățile au început. Trump a declarat la 1 mai că un armistițiu a „încheiat” ostilitățile împotriva Iranului. Totuși, potrivit Reuters, SUA au blocat porturi iraniene și au lovit nave iraniene, iar Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Hormuz și a atacat nave americane. Ce urmează Inițiatorul rezoluției, senatorul democrat Tim Kaine (Virginia), a argumentat că armistițiul ar fi momentul potrivit pentru o dezbatere în Congres, acuzând Casa Albă că nu împărtășește legislativului propuneri diplomatice. În paralel, republicanii și Casa Albă susțin că acțiunile lui Trump sunt legale și se încadrează în atribuțiile de comandant suprem, iar unii republicani acuză democrații că folosesc tema „puterilor de război” din opoziție partizană. [...]