Știri
Atacurile ucrainene din noaptea de 27 mai au vizat direct logistica militară și energetică a Rusiei , lovind simultan obiective industriale, aerodromuri și o rafinărie, ceea ce poate forța Moscova să-și mute depozite și centre de comandă mai departe de front, cu efecte asupra ritmului operațional. Informațiile sunt prezentate de Adevărul , care descrie o acțiune combinată cu drone și rachete de croazieră cu rază lungă. Ținte cu rol în întreținerea aviației și în atacurile asupra Ucrainei În regiunea Rostov, la Taganrog, ar fi fost lovită Uzina nr. 325 de Reparații Aviatice , descrisă ca nod logistic important, la circa 40 km de granița cu Ucraina. Guvernatorul regional, Iuri Sliusar, a susținut că apărarea antiaeriană ar fi doborât o rachetă, iar incendiul ar fi fost provocat de resturi căzute care au aprins autoturisme. În același timp, analiza menționează că analiști OSINT (investigatori din surse deschise) și imagini din satelit ar contrazice această versiune, indicând fum care s-ar fi ridicat din zona platformei industriale a fabricii. Publicația notează că uzina este prezentată drept singurul centru din Rusia specializat în întreținerea și modernizarea avioanelor militare de transport An-12 și An-72, iar după sancțiunile occidentale ar fi devenit importantă pentru menținerea în funcțiune a unor componente fără acces la piese occidentale. În aceeași zonă industrială ar funcționa și „Beriev”, companie care deservește Il-76 și avioanele-radar A-50, menționate ca ținte afectate și în trecut. În regiunea Voronej, dronele ar fi vizat aerodromul militar „Baltimore”, descris ca bază a Regimentului 47 Aviație de Bombardament, de unde ar decola aeronave folosite în atacuri asupra pozițiilor ucrainene și infrastructurii civile din Harkov. Guvernatorul Aleksandr Gusev a raportat distrugeri la nivelul unor clădiri comerciale, puse pe seama resturilor de drone doborâte. Crimeea: lovituri raportate în Sevastopol și asupra aerodromurilor În Crimeea ocupată, guvernatorul instalat de Moscova la Sevastopol, Mihail Razvojaev, a vorbit despre un atac combinat și a afirmat că ar fi fost doborâte peste 20 de drone în mai multe zone ale orașului. Materialul susține însă că bilanțul rachetelor de croazieră Storm Shadow nu ar fi fost detaliat de oficialul rus. Potrivit „datelor locale” citate, o rachetă ar fi lovit clădirea Direcției Sud a Băncii Centrale, provocând un incendiu și avarii la clădiri din apropiere. Separat, canalul local monitorizat „Krimski Veter” indică o țintă diferită: racheta ar fi lovit sediul Statului Major al Forțelor Aeriene ale Flotei Ruse din Marea Neagră, într-o zonă care ar fi fost izolată ulterior de forțele de securitate. Totodată, sunt menționate explozii care ar fi vizat aerodromurile militare Belbek, Saki și Cacea, precum și noduri tactice din apropierea muntelui Sapun. Rafinăria din Tuapse, lovită din nou: presiune pe aprovizionare și exporturi Pe coasta Mării Negre, în Ținutul Krasnodar, rafinăria de petrol din Tuapse ar fi fost lovită pentru a cincea oară în această primăvară. Instalația este descrisă ca importantă atât pentru aprovizionarea trupelor, cât și pentru exporturile energetice ale Rusiei, iar atacurile repetate ar fi generat deja probleme de mediu și disfuncționalități tehnice. Efectul operațional invocat: relocări forțate și linii de aprovizionare mai lungi Un element-cheie al relatării este rolul mișcării de rezistență „ATEȘ”, care susține că loviturile la distanță sunt completate de acțiuni de partizani în teritoriile ocupate. Potrivit informațiilor atribuite acestei mișcări, atacurile ar fi afectat capacitatea de reacție rapidă a comandamentului rus în regiunile Zaporojie și Donețk și ar fi transformat ruta Taganrog–Djankoi, descrisă ca arteră majoră de aprovizionare a frontului de sud, într-o zonă riscantă. „Obiective care au rămas intacte din 2022 încoace sunt acum distruse unul câte unul. Patru ani a fost liniște acolo, dar acum arde tot sudul”, au transmis reprezentanții „ATEȘ”. Conform aceleiași surse, comandamentul rus ar fi ordonat mutarea de urgență a depozitelor de muniții și a centrelor de comandă rămase intacte dincolo de Mariupol, în zone mai greu de atins. Dacă aceste relocări se confirmă, consecința directă este una logistică: linii de aprovizionare mai lungi și o capacitate mai redusă de a menține ritmul ofensiv pe front. [...]
