Piața unică europeană a deschis accesul firmelor din România la peste 450 de milioane de consumatori - exporturi mai simple și fonduri UE care au susținut agricultura și IMM-urile

Piața unică a UE a deschis fermierilor și IMM-urilor românești acces la o piață de peste 450 de milioane de consumatori, iar fondurile europene au susținut investițiile și subvențiile care au crescut competitivitatea , potrivit Euronews . Piața unică europeană funcționează din 1993 și permite libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor. România a intrat în acest mecanism odată cu aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, iar efectul economic invocat în material este dublu: acces mai ușor la desfacere pentru producători și presiune concurențială care împinge calitatea în sus. De ce contează pentru economie: desfacere mai largă și competiție mai dură În material, jurnalista Ioana Nicolescu explică legătura directă dintre piața unică și diversitatea produselor din magazine, ca efect al liberei circulații a bunurilor, inclusiv prin participarea unor state din afara UE, precum Norvegia. „Piața unică stă la baza Uniunii Europene. Este motivul pentru care libera circulație a bunurilor este posibilă între statele membre și nu numai, pentru că sunt și alte state care aparțin acestui mecanism. Spre exemplu, Norvegia.” Rolul fondurilor europene: subvenții și investiții care cresc competitivitatea Pentru a facilita această circulație în cele 27 de state membre, dar și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia, Uniunea Europeană a investit fonduri europene, arată articolul. În zona agricolă, europarlamentarul Virgil Popescu indică subvențiile gestionate prin APIA , fără a oferi o valoare exactă, dar subliniind amploarea finanțărilor. „Gândiți-vă câte miliarde vin. Și vorbim că pentru fiecare agricultor român vin acești bani.” Din perspectiva utilizării banilor europeni în economie, Marius Vasiliu, fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, enumeră două direcții: intervenții/subvenții în agricultură și investiții prin programe europene pentru dezvoltarea întreprinderilor, inclusiv pentru IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii), care și-au modernizat producția și au cumpărat echipamente și tehnologie. „Toate acestea au contribuit, practic, la o creștere a competitivității.” Cum se vede la nivel de firmă: exportul devine o opțiune „de rutină” Un exemplu din material este cel al fermierului Ionel Simion, care descrie un model de vânzare printr-un „club” (o structură în care producătorul se ocupă de producție, iar un partener de vânzare), ceea ce reduce presiunea comercializării pentru fermier și permite direcționarea unei părți din producție către export. „O parte din ele se vând în România, o parte din ele se duc către export.” La nivel macro, articolul mai notează că schimburile din cadrul pieței unice susțin 56 de milioane de locuri de muncă. [...]