Guvernul Ungariei lansează un program feroviar de 9,8 mld. euro până în 2035 - finanțare din subvenții UE, împrumuturi europene și concesiuni, cu țintă de creștere a vitezelor și electrificare

Ungaria pregătește investiții feroviare de 9,8 miliarde euro până în 2035 (aprox. 51,3 miliarde lei), într-un program care mizează pe bani europeni și pe concesiuni pentru a moderniza rapid infrastructura și materialul rulant, potrivit Ziarul Financiar . Miza economică este dublă: reducerea dependenței de combustibili fosili și creșterea predictibilității transportului, într-un context european în care electrificarea este văzută ca soluție de stabilitate industrială. Programul, prezentat săptămâna aceasta de guvernul condus de Peter Magyar , este descris ca fiind „unic prin mărime în istoria țării” și urmărește să facă trenul o alternativă mai atractivă la mașină, în special pentru navetiști și pentru transportul suburban al marilor orașe. Ce include programul și ce ținte operaționale are Planul de dezvoltare are mai multe componente, cu impact direct în calitatea serviciilor și în timpii de călătorie: înjumătățirea vârstei locomotivelor și vagoanelor; modernizarea gărilor; creșterea vitezei medii pe principalele linii la cel puțin 100 km/h, ceea ce ar presupune viteze de deplasare de 160–200 km/h; lansarea unui plan național de electrificare, cu ținta ca proporția serviciilor nepoluante să urce la 50%; îmbunătățirea conectării rețelei naționale la rețelele statelor vecine. Contextul de pornire este unul dificil: vârsta medie a trenurilor din flota feroviară din Ungaria este de 43 de ani, iar vagoanele de pasageri ale trenurilor non-intercity ajung și la 50 de ani, ceea ce afectează nu doar confortul și timpii de călătorie, ci și siguranța. De unde vin banii: UE, împrumuturi și concesiuni Finanțarea ar urma să fie asigurată din subvenții UE (la care guvernul anterior nu avea acces), împrumuturi europene pentru investiții și scheme de concesiuni, conform presei maghiare citate de ZF. Pentru piața de transport și logistică, combinația de granturi, creditare și concesiuni sugerează un program gândit să accelereze execuția, fără a pune integral presiunea pe buget. Efecte așteptate: trenul ca alternativă economică și energetică ZF plasează programul Ungariei într-o tendință mai largă: în Europa crește accentul pe transportul feroviar de marfă și pasageri, inclusiv pe fondul perturbărilor din piața combustibililor fosili. Argumentele economice invocate sunt legate de eficiența energetică a trenurilor, posibilitatea alimentării din surse interne (în cazul tracțiunii electrice), reducerea dependenței de importurile de petrol și costuri de infrastructură care, de regulă, fac kilometrul de cale ferată mai ieftin de construit decât cel de autostradă. În paralel, interesul maghiarilor pentru călătoriile cu trenul este în creștere, după o perioadă în care guvernul anterior a prioritizat autostrăzile și a închis multe rute feroviare secundare, înlocuind trenul cu autobuzul. Context regional: Ungaria se aliniază Poloniei Ungaria este prezentată ca alăturându-se Poloniei într-un „grup de state est-europene cu strategii coerente” și investiții masive în sector, ambele având producători de trenuri și material rulant. Un detaliu operațional relevant: după trei decenii, Ungaria va avea trenuri intercity noi, produse de grupul elvețian Stadler la fabrica sa din Polonia. În Polonia, programele actuale prevăd construirea și modernizarea a 10.000 km de cale ferată și investiții de 143 miliarde euro până în 2050, din care 97 miliarde euro pentru linii noi, iar guvernul de la Varșovia a indicat și importanța infrastructurii feroviare pentru mobilitatea armatei. Ce urmează Calendarul anunțat pentru Ungaria este până în 2035, însă articolul nu oferă un grafic de implementare pe proiecte sau etape. În lipsa acestor detalii, rămâne de urmărit cum vor fi structurate concret finanțările (granturi, împrumuturi, concesiuni) și ce proiecte vor intra primele în execuție, având în vedere țintele de viteză, electrificare și reînnoire a flotei. [...]